Proiectul cu privire la pensiile magistraților, inițiat de liderii coaliției de guvernare, prevede ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani.
De asemenea, pentru magistrați se prevede să se atingă eșalonat vârsta de 65 ani la pensionare în 2045.
Într-un comunicat de presă difuzat marți, CSM explică de ce a dat aviz negativ acestui proiect. În primul rând, invocă Legea 282/2023 care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și care a modificat condițiile de pensionare pentru magistrați.
CSM argumentează că o nouă lege, la numai un an după actul normativ precedent, afectează stabilitatea cadrului normativ și funcționarea sistemului judiciar, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ.
În același timp, Consiliul invocă perioada 2021-2023, când a avut loc o pensionare masivă a magistraților (aproximativ 1.000 judecători pensionaţi din aproximativ 4.000 de funcţii, respectiv aproximativ 560 procurori pensionaţi din aproximativ 2.250 de funcţii), în contextul unei instabilităţi legislative similare legate de statutul magistraţilor.
CSM susține că magistrații care îndeplinesc în momentul de față condițiile de pensionare vor ieși din sistem, dacă proiectul de lege va fi adoptat.
Recent, Comisia Europeană a blocat o plată de 23 de miliarde de euro prin PNRR, întrucât autoritățile de la București nu au îndeplinit jalonul 215 din reforma pensiilor speciale.
