O problemă mult mai serioasă decât cea anticipată înainte de începerea lucrărilor a apărut recent pe sectorul Hagău al DJ 182B Baia Mare–Coaș, porțiunea de drum de pe dealul care face legătura dintre Satu Nou de Jos și podul de la Cătălina.
În timpul săpăturilor s-a constatat că terenul nu oferă capacitatea portantă necesară pentru susținerea noii structuri rutiere și a traficului. Proiectantul analizează acum o soluție de stabilizare care ar putea presupune aproximativ 250 de piloni.
Studiul geotehnic nu a arătat amploarea problemei
Zona Hagău, pe tronsonul de urcare către Satu Nou de Jos, dinspre podul de la Cătălina aflat în construcție, era cunoscută de multă vreme pentru denivelările și problemele de stabilitate ale terenului. Cu toate acestea, potrivit informațiilor prezentate de Consiliul Județean, studiul geotehnic realizat înainte de începerea lucrărilor de reabilitare a drumului nu a indicat amploarea situației descoperite ulterior în șantier.
Proiectul prevedea excavarea terenului până la aproximativ cinci metri. În unele puncte s-a coborât însă și mai mult fără a fi identificat un strat de teren suficient de stabil pentru realizarea structurii drumului.
Problema a apărut în cadrul unui proiect important pentru infrastructura județeană. Lucrările de reabilitare a DJ 182B Baia Mare–Coaș au început în această primăvară, iar Consiliul Județean anunța în aprilie o investiție de aproximativ 60 de milioane de lei și un termen de finalizare pentru întregul proiect la sfârșitul anului 2026.
Constructorul nu își asumă continuarea lucrării în aceste condiții
Președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, a declarat că antreprenorul nu își poate asuma continuarea drumului peste un teren care nu oferă siguranță.
În aceste condiții, proiectantul trebuie să găsească o nouă soluție pentru stabilizarea versantului. Varianta analizată în prezent ar putea presupune forarea a aproximativ 250 de piloni pentru susținerea structurii rutiere. Numărul exact al acestora și soluția finală nu sunt încă stabilite.
Nici valoarea lucrărilor suplimentare nu este cunoscută în acest moment. Consiliul Județean a anunțat însă că aceste costuri vor fi suportate suplimentar din bugetul județului.
Costuri suplimentare și un termen care trebuie reevaluat
Consecințele imediate sunt că soluția inițială nu poate fi continuată în forma prevăzută, fiind necesare noi măsuri de stabilizare, iar acestea vor însemna lucrări și cheltuieli suplimentare.
Mai puțin clar este efectul asupra calendarului.
În acest moment nu a fost anunțat un nou termen pentru finalizarea sectorului Hagău. Pentru întregul proiect DJ 182B, termenul comunicat de Consiliul Județean rămâne sfârșitul anului 2026. Separat, pentru podul de la Cătălina, constructorul menține obiectivul deschiderii circulației în jurul datei de 15 septembrie, chiar dacă anumite lucrări ar putea continua ulterior.
Cele două probleme nu trebuie confundate. Podul de la Cătălina și stabilizarea sectorului Hagău sunt lucrări distincte, chiar dacă fac parte din același proiect. Situația de pe Hagău poate însă deveni importantă pentru funcționarea întregului traseu, în funcție de soluția tehnică aleasă și de durata necesară pentru executarea ei.
Vedere spre Hagău dinspre Podul Cătălina – sursa foto: Facebook Gabriel Valer Zetea
Cum s-a ajuns aici?
Problema de pe Hagău ne face să ne întrebăm cum s-a ajuns în faza de execuție fără ca amploarea instabilității terenului să fie cunoscută?
Știm deja că proiectul DJ 182B nu a fost contractat doar pentru execuție. Licitația lansată de Consiliul Județean Maramureș în 2023 a avut ca obiect „Proiectare și Execuție lucrări «Reabilitare DJ 182B Baia Mare – Coaș»”. Contractul a fost atribuit asocierii conduse de OPENTRANS, din care fac parte DELTA Antrepriză de Construcții și Montaj 93 și STARCOM EXIM, și a fost semnat în septembrie 2024. În oferta câștigătoare apar, între firmele implicate în proiect, și TOTAL PROIECT, MELNYTOPO și GEO-TECH.
Prezența GEO-TECH în oferta câștigătoare este relevantă, dar nu este suficientă pentru a afirma că această firmă a realizat studiul geotehnic inițial care a stat la baza proiectului. Documentele publice pe care le-am putut verifica până acum nu stabilesc clar cine este autorul acelui studiu și nici ce investigații au fost făcute efectiv în zona Hagău.
Cert este că proiectarea a făcut parte din contractul atribuit antreprenorului. Tot cert este că administrația județeană admite acum că studiul geotehnic realizat înainte de lucrări nu a indicat amploarea problemelor descoperite ulterior în teren.
Posibile și foarte probabile întârzieri și ocol prin Ocoliș
În aceste condiții, o nouă întrebare inerentă este în ce etapă ar fi trebuit problema de pe Hagău identificată. Trebuie lămurit dacă studiul pus la dispoziție înaintea licitației era suficient pentru proiectarea lucrărilor sau dacă proiectantul avea obligația să îl verifice și să îl completeze cu investigații suplimentare înainte de stabilirea soluției tehnice.
Mai trebuie stabilit și cine a realizat efectiv investigațiile geotehnice pentru sectorul Hagău, câte foraje au fost făcute, la ce adâncime și ce concluzii conținea documentația pe baza căreia a fost proiectat drumul.
Aceste răspunsuri sunt importante și dintr-un alt motiv. Problema descoperită acum poate aduce o soluție tehnică mult mai complexă, lucrări suplimentare, costuri care nu existau în estimarea inițială și posibile întârzieri.
Mai mult, chiar dacă podul de la Cătălina va fi terminat la timp, acesta va putea fi folosit cel mult pentru a altă rută ocolitoare prin parcă predestinata localitate Ocoliș.
Înainte de a stabili cine răspunde pentru această situație trebuie însă văzute documentele tehnice și obligațiile exacte asumate prin contract.
În articolul următor vom merge mai departe de constatarea problemei și vom analiza cine avea obligația să cunoască situația reală a terenului înainte de începerea lucrărilor. Vom verifica cine a realizat studiul geotehnic, ce prevedea acesta pentru zona Hagău, ce responsabilități aveau proiectantul și antreprenorul și cine ar putea suporta consecințele unor investigații insuficiente.
CITEȘTE ȘI:
O lună de ocoluri și nemulțumiri. De ce traversarea dintre Cătălina și Mocira se face abia acum?
