Guvernul a vorbit tot anul despre „reforma statului”, despre reducerea birocrației, eficientizarea structurilor bugetare și tăierea privilegiilor din administrație. În realitate, la final de 2025, aparatul public arată aproape identic cu cel de la începutul anului — dacă nu chiar mai încărcat. O analiză publicată de Ziarul Financiar confirmă exact ceea ce am tot semnalat și noi în articolele AYO News: atunci când e vorba să se taie din privilegiile statului, totul se oprește la faza de comisii, evaluări și declarații. În schimb, când e nevoie de impus taxe noi mediului privat, decizia vine imediat, fără ezitări.
Un stat mai mare, nu mai suplu
Potrivit analizei, majoritatea ministerelor – de la Interne la Educație – au cel puțin tot atâtea structuri bugetare subordonate ca la începutul anului. Unele chiar mai multe. Toate promisiunile despre „ordonanțe de reorganizare” și „tăieri din aparatul bugetar” s-au transformat în realitate într-o listă și mai stufoasă de agenții, direcții, institute și departamente.
Secretariatul General al Guvernului, de exemplu, funcționează ca un adevărat „guvern paralel”, cu aproape 30 de instituții în subordine. Alte ministere au zeci de structuri, de la centre de psihosociologie la agenții obscure fără activitate publică vizibilă. Reforma statului? Doar în prezentări și în slide-uri.
Reforma – doar în discurs. Măsurile reale, doar împotriva mediului privat
Acest tipar l-am mai evidențiat în analizele noastre. De fiecare dată când se discută despre reducerea numărului de funcții publice, despre comasarea instituțiilor sau despre tăierea privilegiilor bugetare, se formează grupuri de lucru, comitete, dezbateri publice și analize interminabile.
Dar, în momentul în care Guvernul decide să introducă o taxă nouă, să modifice TVA-ul sau să impună restricții suplimentare mediului de afaceri, totul se întâmplă instantaneu. Fără lunile de „analiză” și fără precauția pe care o vedem atunci când sunt vizate structurile de stat.
Cu alte cuvinte, statul nu se reformează pe el însuși, dar reformează în schimb, constant și agresiv, mediul privat.
„Statul gras și economia slabă” – o realitate care se accentuează
Această dinamică – stat tot mai mare, economie tot mai presată – devine evidentă în orice analiză economică serioasă. Și, așa cum notează și Ziarul Financiar, este una dintre cauzele principale pentru care investițiile sunt lente, birocrația sufocă inițiativele locale, iar costurile bugetare cresc fără o justificare clară.
Iar pentru orașe precum Baia Mare sau județe precum Maramureș, efectul este amplificat: proiecte întârziate, aprobări lente, decizii care trec prin prea multe mâini, licitații blocate și finanțări care circulă cu viteza unui formular pierdut într-un sertar ministerial.
Reforma nu a început. Doar povestea despre reformă.
La final de 2025, România nu are un stat mai mic, mai suplu sau mai eficient. Are doar aceleași structuri, încărcate cu aceleași privilegii, dublate de un discurs politic care vorbește despre modernizare fără să producă modernizarea propriu-zisă.
Reforma statului rămâne, deocamdată, doar un proiect de conferință. Reforma fiscală, în schimb, se aplică imediat – dar doar mediului privat.
Sursă analiză: Ziarul Financiar
