În topul absenților sunt social-democrații Gabriela Firea și Gheorghe Cârciu, urmați de liberalul Dan Motreanu, dar și de Cristian Terheș, ales pe listele AUR.
Un caz special este cel al eurodeputatului Andi Cristea (PSD), care nu a călcat deloc pe la ședințele de plen timp de cinci luni, din vara trecută și până în luna decembrie.
Europarlamentarii și-au început mandatul pe 16 iulie 2024, atunci când a avut loc prima sesiune plenară a noului Parlament European, la Strasbourg. De atunci și până azi au avut loc 65 de ședințe, iar mulți aleși români au lipsit la peste 40% dintre acestea.
Potrivit listelor de prezență întocmite la finalul fiecărei ședințe de plen, cele mai multe absențe au fost înregistrate de Gabriela Firea (29), Gheorghe Cârciu (29), Dan Motreanu (28), Cristian Terheș (28) și Claudiu Manda (26), aceștia lipsind la aproape jumătate din ședințele Parlamentului European din iulie 2024 și până în prezent.
Topul este continuat de Dragoș Benea, Andi Cristea, Dan Nica, Virgil Popescu, Rareș Bogdan și Mihai Tudose, cu toții lipsind la peste 20 de ședințe până acum. Rareș Bogdan s-a aflat și în legislatura trecută în topul celor care au lipsit de la ședințele Legislativului European, fiind pe locul 5 într-o analiză care viza activitatea tuturor eurodeputaților.
Social-democratul Andi Cristea, care a ocupat funcția de europarlamentar și în legislatura 2014-2019, a lipsit chiar în prima zi de muncă, pe 16 iulie 2024. El nu s-a prezentat nici la ședințele de după, prima la care figurează prezent fiind abia în decembrie. Cu alte cuvinte, timp de cinci luni eurodeputatul nu a călcat la vreo ședință de plen.
Prezența nu este singura problemă, cei mai mulți dintre europarlamentari români nu au rostit niciun cuvânt la ședințele de plen, deși unii dintre ei nu se află la primul mandat.
Salariul net al unui europarlamentar depășește 7.800 de euro pe lună și este completat de diurne, gratuități și multe alte beneficii consistente. Lunar, la salariu se adaugă indemnizația de aproape 5.000 de euro, bani care să fie folosiți pentru funcționarea birourilor parlamentare și cumpărarea de calculatoare, telefoane sau abonamente la internet. Suma nu trebuie justificată cu documente, dar cheltuielile birourilor europarlamentare pot fi supuse unor controale financiare.
