Modul în care judecătorii au interpretat legea penală şi dispoziţiile europene în acest caz sunt de-a dreptul halucinante și apar în motivarea deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti pe 3 octombrie, prin care magistraţii au stabilit că Alina Bica şi-a executat pedeapsa în Italia, deşi ea nu a petrecut nicio zi efectiv în închisoare.
Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Înainte de pronunţarea sentinţei, a fugit din România, fiind localizată în Costa Rica, împreună cu Elena Udrea, după care a părăsit această ţară şi s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată în România.
Ulterior, a obţinut la Curtea de Apel din Bari ca pedepsa primită în România să fie executată formal în Italia. Concret, Curtea de Apel din Bari a stabilit, în noiembrie 2020, ca din condamnarea de patru ani să fie scăzută perioada în care Alina Bica a stat în arest preventiv şi arest la domiciliu în România.
Acum, soluţia găsită de un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a fost să considere că arestul la domiciliu petrecut în timpul nopţii de Alina Bica în casa din Italia este similar cu regimul deschis din închisorile din România, chiar dacă această echivalare nu este prevăzută în legislaţie, lucru recunoscut chiar de judecătorii români.
Modalitatea de executare a pedepsei a presupus ca persoana condamnată să rămână în arest la domiciliu între orele 21:00 – 7:00, iar în consecinţă judecătorii români au constatat că nu mai există temeiuri pentru a menţine mandatul european emis pe numele Alinei Bica.
