Franţa, considerată mult timp un pilon de stabilitate în zona euro, se confruntă acum cu un climat politic şi economic fără precedent, traversând o criză acută.
Conform unui sondajului efectuat de institutul Odoxa-Backbone pentru cotidianul conservator Le Figaro, 64% dintre respondenţi au spus că doresc organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate şi alegerea unui nou preşedinte, decât numirea unui al 5-lea prim-ministru în mai puţin de doi ani.
De asemenea, 56% dintre cei chestionaţi cer o nouă dizolvare a parlamentului şi alegeri legislative anticipate pentru ieşirea din criza politică, criză amplificată de una economică în urma creşterii deficitului bugetar pe care guvernul francez caută să-l reducă printr-un plan nepopular de austeritate.
Datoria publică a Franței a ajuns la 113% din PIB în 2024, în timp ce deficitul bugetar s-a ridicat la 5,8%, depăşind cu mult pragurile europene. Prin comparaţie, Italia, cu o datorie de 135% din PIB, a reuşit să menţină un deficit mai mic, de 3,4%.
Premierul Francois Bayrou se va prezenta luni în faţa Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului) pentru un vot de încredere faţă de planul său de austeritate bugetară.
Dacă nu va obţine acest vot de încredere, un scenariu foarte probabil, guvernul va trebui să demisioneze după numai nouă luni de mandat.
