Tănăsescu a fost numită la CCR de preşedintele Klaus Iohannis în 2019, iar anterior ea a fost consilieră prezidențială, funcție din care a demisionat.
În cadrul procedurii de vot, Simina Tănăsescu a fost singura candidată care a primit voturile necesare pentru a trece mai departe (cele trei grupuri de judecători – numiți de Camera Deputaților, Senat și președinție, care propun un candidat).
La votul acordat de toți cei nouă judecători CCR, Simina Tănăsescu a reușit să strângă majoritatea voturilor (5), după al doilea tur.
Simina Tănăsescu este primul președinte femeie de la înființarea Curții, în 1992, înlocuindu-l pe fostul președinte Marian Enache. Aceasta este văzută ca fiind din aripa reformistă în interiorul CCR.
În iunie 2021, Tănăsescu, alături de Livia Stanciu, au făcut opinie separată atunci când Curtea a decis că recomandările MCV privind desființarea Secției speciale nu sunt legi europene obligatorii pentru instanțele din România, iar judecătorii nu au dreptul să declare ilegală Secția în baza lor.
În 2025, Elena Simina Tănăsescu, alături de Livia Stanciu, Mihaela Ciochină și Laura Iuliana Scântei s-au opus adoptării deciziei controversate a CCR în imobiliare care spunea că anularea unui PUZ nu mai duce automat la anularea autorizațiilor de construire emise în baza acelui Plan Urbanistic Zonal.
În vârstă de 56 de ani, a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti în 1991. În 1997, în Franța, ea obţinut titlul de doctor la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea ”Aix-Marseille III”, potrivit CV-ului său de pe site-ul Curţii Constituţionale.
