Budapesta a denunţat în mai multe rânduri această instituţie, pe care o cataloghează drept ”părtinitoare din punct de vedere politic” şi a decis să facă acest pas urmând exemplul lui Donald Trump, care a impus în februarie sancţiuni Curţii, evocând ”acţiuni ilegitime şi fără fundament vizând America şi aliatul nostru apropiat, Israelul”.
Premierul ungar de dreapta, Viktor Orban, și-a invitat omologul israelian la Budapesta încă din luna noiembrie a anului trecut, la chiar o zi după ce CPI a emis mandatul de arestare pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza, unde Israelul și-a lansat ofensiva în urma unui atac al luptătorilor conduși de Hamas.
Israelul a respins acuzațiile, susținând că sunt motivate politic și alimentate de antisemitism. De asemenea, afirmă că CPI și-a pierdut orice legitimitate prin emiterea mandatelor de arestare împotriva unui lider ales democratic al unei țări care își exercită dreptul la autoapărare.
În calitate de membru fondator al CPI, Ungaria este, teoretic, obligată să aresteze și să predea orice persoană vizată de un mandat al curții, dar Viktor Orban a declarat clar că Ungaria nu va respecta această decizie, pe care a numit-o ”obraznică, cinică și complet inacceptabilă”.
Ungaria a semnat documentul fondator al CPI în 1999 și l-a ratificat în 2001, însă legea nu a fost promulgată. Gergely Gulyas, șeful de cabinet al lui Orban, a declarat în noiembrie că, deși Ungaria a ratificat Statutul de la Roma al CPI, ”acesta nu a fost niciodată inclus în legislația ungară”, ceea ce înseamnă că nicio măsură a curții nu poate fi aplicată pe teritoriul Ungariei.
