După ce am auzit de restructurările de la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale într-un număr de 20(douazeci) posturi, fiind păstrate 635 și de la Ministerul Energiei cu 80 posturi care erau vacante oricum, Bolojan e primul care dă un semnal de respectare a ceea ce a promis românilor și anunță o restructurare mai serioasă și de bun simț zicem noi și care să nu sune a insultă la adresa inteligenței românilor.
Astfel, Biroul Permanent al Senatului a decis să reorganizeze aparatul de funcționare al instituției, proces care va duce la reducerea numărului de posturi de la 769 la 610, toți angajații urmând să dea concurs pe posturile care vor rămâne disponibile, iar o parte dintre angajați vor veni și pleca odată cu demnitarii.
„Schema actuală de funcţionare a Senatului este din 2013. Pandemia ne-a arătat că Senatul poate funcţiona cu un număr mult mai mic de oameni şi în acea perioadă foarte multe din activităţi au trecut în online. De atunci, în mod constant, Senatul face şedinţe online deci trecerea în online a unor activităţi este unul dintre motivele pentru care se face această reducere”, a spus Robert Cazanciuc, după şedinţa Biroului Permanent al Senatului.
Reducerea de personal estimată este de aproximativ 24%, iar concomitent vor fi desființate unele direcții existente, iar personalul va varia în funcție de volumul de muncă.
„Spre exemplu, plecând de la statistică, cel mai mare volum de activitate este la Comisia Juridică. De la Comisia Juridică în jos, s-au mers la celelalte comisii. De la şase oameni, cât vor fi la Comisia Juridică, până la un singur om la Comisia Europol sau la Comisia de regulament”, a afirmat Cazanciuc.
„Sunt unele măsuri care ţin de decizia BP-ului, care vor intra în vigoare imediat, cum este, pe exemplu, reducerea costurilor legate de autoturisme(N.R. prin utilizarea unui număr mai mic de autoturisme), reducerea cotelor afectate pentru funcţionarea autoturismului(N.R.cu aproximativ 20%), dar sunt altele care au nevoie de decizia plenului. Se va intra în plen, cu o nouă schemă de organizare. În momentul de faţă, discuţiile sunt în jur de 24%. 796 de posturi are Senatul astăzi, în jur de 30 sunt libere şi, pe formula actuală, vor fi undeva în jur de 610, probabil. Aceasta este, în momentul de faţă, propunerea”, a mai declarat Cazanciuc.
De asemenea, reducerea cheltuielilor cu salariile se va face și prin eliminarea indemnizației acordată coordonatorilor(39 de funcții remunerate la nivel de șef birou), de la comisii comune, comisii permanente ale Senatului, secretariatul Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, cabinetele membrilor Biroului permanent precum și de la compartimentele secretarilor generali adjuncți.
Cazanciuc a mai spus că din patru secretari generali adjuncți vor rămâne doi. „La secretarii generali o să fie de 50%, adică din patru vor fi doi. Acolo unde într-o comisie erau cinci consilieri, pe decizia de astăzi, vor fi trei, şi toată lumea va da concurs, dar din cinci vor rămâne trei”, a declarat Robert Cazanciuc.
Sindicatele susțin că va fi afectată activitatea Senatului
Sindicaliştii din Senat au transmis, marţi, dezacordul ferm faţă de măsurile de reorganizare ale instituţiei, reclamând că reducerea a 200 de posturi s-ar face „în grabă” şi fără consultarea reprezentanţilor salariaţilor. Sindicaliştii afirmă că această reorganizare este „extrem de îngrijorătoare şi nebenefică”.
”Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Şoferilor din Senatul României(n.r. e prima data când auzim că există așa ceva) îşi exprimă ferm dezacordul faţă de măsurile propuse de preşedintele Senatului, domnul Ilie Bolojan şi secretarul general al Senatului, domnul Mario Ovidiu Oprea, privind modul de abordare a reorganizării instituţiei precum şi a reducerii numărului de angajaţi. Mai exact, fără o consultare aplicată cu sindicatele, fără o analiză amplă a complexităţii activităţii instituţionale, preşedintele şi secretarul general al Senatului intenţionează să reducă aproximativ 200 de posturi”, au transmis, sindicaliştii, într-un comunicat de presă.
Potrivit acestora, „o reorganizare făcută în grabă care să aibă în vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcţionarea instituţiei cât şi pentru angajaţi şi familiile lor”. Sindicatele reclamă că „o astfel de acţiune în forţă, ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”.
Ca de obicei, sindicatele sunt o frână pentru reformarea țării și sunt împotriva oricărei restructurări. Acestea au contribuit într-un mod semnificativ la crearea unui număr total nesustenabil pentru România al angajaților la stat, protejarea excesivă a acestora și răspundere 0 în exercitarea funcției publice. Toate acestea au fost posibile cu concursul unor politicieni slabi, care și-au dorit doar liniște pe parcursul mandatului la conducerea unor instituții.
