Îndreptar ideologic: care-i stânga, care-i dreapta, în politica din Maramureș

Toți avem acea prietenă/prieten care încurcă dreapta cu stânga și invers, iar replica noastră obișnuită către ei e: nu dragă, cealaltă stângă. Confuzia lor e molipsitoare și pare să infiltreze adânc identitatea și principiile care animă în mod tradițional principalele partide de pe eșicherul politic românesc. De când cu mariajul de conjunctură și contra naturii dintre PNL și PSD, setul de valori și de concepte care stă la baza ideologiei liberale pare să-și fi pierdut brusc însemnătatea, iar pentru speranța unor voturi agățate in extremis călărind valul populismului, politicile promovate de urmașii Brătienilor, spre marea mirare a votanților de dreapta, par să fie inspirate dintr-o doctrină cu adevărat social-democrată.

Pentru un votant tradițional al liberalilor, opțiune sedimentată de-a lungul multor cicluri electorale în baza unor valori comune sau ca și vot convins non-PSD, ajunge să urmărești comunicarea publică a liderilor PNL și PSD de la nivel local pentru a te cufunda într-o nouă realitate ambiguă, în care regulile jocului au fost eliminate, fără a fi înlocuite de altele noi, debusolând total un electorat mai “citit”, cu pretenții cu privire la înțelegerea fenomenului.

Într-o proporție covârșitoare, succesele și inițiativele mai-marilor liberali locali, promovate cu mult fast pe rețelele sociale, se înscriu într-un model atipic și contrar așteptărilor nucleului dur de votanți, cu iz mai mult populist decât social democrat, realizate sau susținute în domenii ca: asistență socială, sistemul de pensii, pensiile și soldele militarilor, persoanele defavorizate, salariul minim pe economie, românii din diasporă, eutanisierea câinilor, traficul de persoane și prostituția, pensiile din minerit și siderurgie, etc.

Fără a bagateliza aceste inițiative, de altfel vitale pentru soluționarea unor situații absurde în legislațiile care țintesc unele categorii sociale lăsate de izbeliște timp de câteva decenii, te-ai putea aștepta de la niște liberali devotați să-și aplece privirea și către mediul de afaceri, către mecanismele scârțâinde ale economiei de piață, către limitarea la maximum a puterii coercitive a statului, către limitarea și controlul cheltuielilor publice, către principiul unui buget echilibrat și menținerea unui nivel redus al impozitelor, etc.

Așa cum relevă ultimul studiu realizat de Coface România, mediul privat autohton se confruntă cu o degradare continuă, înregistrându-se un număr record de insolvențe, raportat la cel mai scăzut număr de firme nou înființate. Firmele aflate încă in picioare se mențin cu mari greutăți pe linia de plutire, plătindu-și tot mai greu facturile, iar în oglindă, tot mai puțini români se aventurează să-și deschidă o afacere într-un mediu ostil, care seamănă mai nou cu un câmp de luptă. După provocările unei pandemii venite parcă de nicăieri, punând pe stop un mapamond întreg, eforturile de repornire la capacități maxime au fost zdrobite din temelie de un val nevăzut de creștere a prețurilor și implicit a costurilor de producție, “decompensând” și mai tare un mediu de bussines aflat într-un echilibru precar.

Ultimele evoluții din economia locală arată dificultăți întâmpinate de societățile din domeniul producției de mobilă, un segment reprezentativ pentru județul Maramureș și care ocupă primul loc în topul angajatorilor locali cu mii de locuri de muncă. Mastodontului Taparo din Târgu Lăpuș tocmai i-a fost refuzată cererea de concordat preventiv, prefațând o nouă insolvență răsunătoare pentru județ.

Toate semnalele recepționate din economie previzionează o perioadă cu turbulențe deosebit de grave, iar mediul politic în general, dar mai ales partidele de dreapta fac pe struțul, lăsând mediul de afaceri să înfrunte vijelia singur, cu pieptul descoperit, fără o strategie coerentă din partea statului de sprijinire a economiei.

Parcă pentru a semăna și mai multă confuzie în rândul electoratului, în timp ce principalii comunicatori liberali de pe plan local se laudă cu rezultate obținute în lupta lor pentru mineri, militari, asistați social și pensionari, șeful județean al PSD-ului punctează constant ca un veritabil liberal în teme economice sau de bussines, livrând idei și promisiuni așteptate de un mediu privat frustrat și gata să explodeze din cauza cheltuielilor bugetare imense și a unui aparat bugetar supradimensionat și neperformant.

Dacă anul trecut a exploatat foarte abil insolvența unui brand maramureșan cunoscut pe plan național, ciocolata Galactic, invitând la sediul fabricii ministrul economiei de atunci, Florin Spătaru, pentru găsirea unor soluții de salvare a unei afaceri reprezentative pentru Maramureș, în ultima vreme, parcă simțind golul lăsat în comunicarea publică de dezinteresul PNL pentru temele economice, plusează și punctează cu vizite la diverse societăți locale sau cu postări legate de piața liberă a energiei, de sistemele de impozitare, de înțelegerile dintre marii retaileri cu privire la blocarea produselor românești de pe rafturi, culminând mai nou cu promisiunea de a urma modelul impus de Bolojan la Oradea, prin reformarea aparatului propriu al Consiliului Județean, subțiindu-l substanțial.

Dacă sunt doar promisiuni deșarte, în pur stil politicianist, iar reforma aparatului propriu va însemna reformarea tradițională a oamenilor promovați de fostul președinte și încărcarea organigramei cu noi ostași loiali, vom vedea în scurt timp, după preluarea mandatului.

În momentul în care PNL local pornește în luptă pentru camera deputaților cu un președinte considerat de mulți a fi compromis în urma înfrângerilor din campania electorala locală și cu un primăraș de comună cu 4.000 de locuitori, care a dat dovadă de aptitudini doar prin prisma cheltuielii haotice a unui buget local întreținut de mastodontul UAC, iar masa mare a primarilor liberali din județ este nemulțumită de stilul de “guvernare” locală din ultimii ani, respectiv de fraternizarea cu social-democrații, premisele unei înfrângeri istorice pentru PNL-iști sunt îndeplinite.

Singura voce puternică din echipa liberală pare a fi senatorul Cristian Țâgârlaș, care a confirmat în primul mandat, ajungând în timp record în poziții cheie din Senat, ca și presedinte al Comisiei juridice, făcând parte din echipa restrânsă de conducere al grupului. Dar în lipsa unei comunicări eficiente și a abordării unor teme cu adevărat de interes pentru baza locală de votanți, performanțele obținute la nivel național vor fi judecate prin prisma alegătorului local, neinteresat de subiecte care nu îl vizează în mod direct. Iar ca să ai impresia, că marea masă a pensionarilor, a militarilor sau a minerilor își va schimba orientarea politică de o viață și te va vota doar pentru că ți-ai arătat interesul pentru rezolvarea problemelor specifice acestor categorii, reprezintă o eroare strategică majoră. Singurele rezultate concrete ale abordării populiste a unor probleme sociale vor fi ostilizarea propriilor tăi votanți tradiționali, mediul de afaceri, profesiile liberale, intelectualii de dreapta, etc., care, simțindu-se abandonați și nereprezentați, vor migra spre alte opțiuni sau se vor abține de la vot, reducând și mai mult șansele unei victorii liberale.

Mult a fost, puțin  rămas, ziua alegerilor se apropie vertiginos, iar noi ne uităm de la dreapta la stânga și înapoi, la fel de confuzi și nelămuriți: noi totuși, cu cine votăm?