Duminică dimineața, 15 iulie 1962. Pe Stadionul „23 August” din Baia Mare se strâng peste 2.000 de oameni. Nu pentru fotbal. Pe pista din jurul terenului se întrec 31 de motocicliști, de la clasele mici de 125 cmc până la categoria nelimitată. În program sunt și motocicletele cu ataș.
Două zile mai târziu, ziarul local „Pentru Socialism” consemnează concursul într-un articol intitulat „Un reușit concurs de motocros”.
Fotografia publicată sub articol surprinde una dintre probele cu ataș. Motocicleta este înclinată, iar omul din ataș își mută greutatea în exterior, așa cum cere acest tip de cursă. Sub fotografie apare scris: „Motocicletele cu ataș în plină cursă”.
15 iulie 1962 Concurs Motociclte cu ataș
Imaginea fotografiată din ziar păstrează după mai bine de șase decenii mult mai mult decât o fotografie. Are rezultatele, numele concurenților, cluburile și numărul participanților, dar și faptul că concursul din iulie nu fusese singurul din acel an.
Un alt concurs de motocros a vut loc cu numai câteva săptămâni înainte
În ediția de marți, 12 iunie 1962, același „Pentru Socialism” publicase o altă fotografie. Doi motocicliști sunt surprinși pe traseu, iar în spatele lor se vede un public numeros, adunat foarte aproape de locul prin care se concura.
Descrierea imaginii este scurtă: „Fază de la moto crosul ce a avut loc la Baia Mare”.
Din informațiile găsite de AyoNews în „Pentru Socialism” putem trage concluzia că în vara anului 1962, la Baia Mare s-au desfășurat cel puțin două concursuri de motocros.
Pentru cel din 15 iulie avem aproape întreaga fișă a întrecerii.
31 de concurenți și șapte probe
La clasa 125 cmc a câștigat Arnold Nohel, urmat de Alex Ungur și Iosif Kürti, toți trei trecuți în clasamentul ziarului la clubul Oțelul.
Kürti a urcat apoi din nou pe motocicletă și a câștigat clasa 175 cmc, înaintea lui Vasile Bonta și Emeric Sarközi.
La 250 cmc sport s-a impus Vasile Salamon. O fotografie separată din ziar îl prezintă chiar în timpul concursului, cu precizarea că este „câștigătorul probei de 250 cm.c.”. Pe locul al doilea a terminat Iosif Schwartzkopf, de la Voința.
Gheorghe Fokk a câștigat proba de 350 cmc sport, cu Schwartzkopf din nou pe poziția a doua și Emil Schmidt pe trei.
La o categorie pe care ziarul o notează „350 cmc I.J.”, primul a fost Iuliu Frimmer, de la Voința, urmat de Ioan Ipacs și Vasile Bereczki.
Schwartzkopf și-a luat revanșa la clasa nelimitată. A câștigat în fața lui Vasile Salamon și Gheorghe Fokk.
Au urmat motocicletele cu ataș. Primul loc a revenit echipajului Ernest Iesek, Alex Dohotaru, iar pe poziția a doua au fost trecuți Lucaciu Katona și Eugen Gherman.
Din cele șapte probe, cinci au fost câștigate de concurenți înscriși în ziar la clubul Oțelul și două de cei de la Voința. În rezultate mai apare și „Ind. locală”, prescurtarea folosită probabil pentru Industria locală.
Câteva nume ies în evidență. Iosif Kürti câștigă la 175 cmc după ce fusese al treilea la 125. Vasile Salamon ia proba de 250 cmc și termină al doilea la nelimitat. Iosif Schwartzkopf adună două locuri secunde și victoria de la categoria nelimitată.
Pentru un singur concurs de duminică dimineața, programul era consistent.
Iar cele peste 2.000 de persoane consemnate de „Pentru Socialism” nu sunt deloc o cifră întâmplătoare dacă o comparăm cu ceea ce se întâmpla în motociclismul românesc al perioadei.
Fază de la moto crosul ce a a vut loc la Baia Mare
Baia Mare era deja pe harta motociclismului în 1960
Urmele duc cel puțin cu doi ani mai devreme.
La 5 iulie 1960, „Sportul Popular”, ziarul central dedicat sportului, publica un material amplu despre situația motociclismului românesc. Autorul trecea în revistă tipurile de competiții organizate în diferite orașe.
Baia Mare apărea explicit.
La Sibiu și Târgu Mureș se organizau curse de regularitate și rezistență, în alte orașe existau probe de obstacole sau motocros, iar la Bistrița și Baia Mare concurenții participau la curse de îndemânare. Ziarul menționa și existența comisiilor regionale și orășenești de motociclism, îndrumate de Federația Română de Motociclism.
Așadar, fotografiile din 1962 nu surprind apariția bruscă a motociclismului de competiție în oraș. Cu doi ani înainte, Baia Mare era deja nominalizată într-un material național între centrele în care se desfășurau asemenea întreceri.
Există chiar o pistă care duce spre începutul anilor ’50, dar aici trebuie făcută diferența între document și mărturie.
Pe forumul Motociclism.ro a fost publicată, în 2011, o fotografie primită de la Daniel Murczko și prezentată drept imagine din anii ’50. Este identificată ca provenind de la un „Raliu Moto Sighet-Baia Mare”. Informația care însoțește fotografia spune că întrecerea pornea din Locul Târgului din Sighetu Marmației și continua peste Gutâi spre Baia Mare.
Nu am găsit deocamdată o publicație de epocă care să confirme data, traseul sau organizatorii acelui raliu. Fotografia rămâne, totuși, o pistă foarte interesant de documentat.
Raliul Moto Sighet – Baia Mare – motociclism.ro
Stadionul „23 August”, actualul „Viorel Mateianu”
În schimb, locul concursului din 15 iulie 1962 poate fi identificat fără probleme.
Stadionul „23 August” este actualul Stadion „Viorel Mateianu”, de la poalele Dealului Florilor. Vechea arenă din acea zonă fusese extinsă începând din 1946, iar noul stadion a fost inaugurat la 9 august 1953 sub denumirea „23 August”.
Nouă ani mai târziu, pe această arenă se disputa concursul cu 31 de motocicliști și peste 2.000 de spectatori.
Nu știm cum fusese desenat traseul de motocros în interiorul sau în zona stadionului. Fotografiile din ziar arată suprafața de concurs și participanții, dar nu permit reconstituirea circuitului.
Povestea capătă însă o altă direcție după 1962. Motociclismul băimărean iese de pe traseul de motocros și apare în documente la cursele de viteză pe circuit.
În Baia Mare se alerga și pe circuit
O mărturie importantă îi aparține lui Laurențiu Borbely, unul dintre cunoscuții motocicliști și automobiliști români ai perioadei.
Într-un interviu publicat inițial în „Almanahul Auto 1988”, preluta de 4Tuning.ro, Borbely își amintea că participase de multe ori la concursuri în Maramureș. Despre Baia Mare spunea că prima sa victorie pe „circuitul de aici” ar fi fost obținută în primăvara anului 1964, la clasa 125 cmc.
Precauția din formulare îi aparține chiar lui Borbely, care își reconstruia amintirea după mai bine de două decenii. Palmaresul publicat împreună cu interviul consemnează însă clar victoria din 1964, la 125 cmc, „viteză pe circuit, Baia Mare”. Mai apare una în 1966, la clasa 250 cmc, tot la viteză pe circuit în Baia Mare.
Borbely oferă și unalt detaliu interesant despre motociclismul acelor ani. Motocicleta cu care câștigase în 1964 era una de serie, pregătită chiar de el. Era mecanic de meserie și spunea că își pregătise singur motocicletele și automobilele cu care concura.
Avem astfel documentate două forme diferite de competiție în Baia Mare. Motocrosul apare cert în 1962, iar cursele de viteză pe circuit sunt consemnate în 1964 și 1966.
Rămâne însă o piesă importantă lipsă.
Nu am găsit până acum o sursă verificabilă care să arate pe unde trecea circuitul băimărean de viteză. Există relatări conform cărora asemenea curse s-ar fi desfășurat în zona actualei autogări, dar documentele identificate până acum nu ne permit să prezentăm această localizare drept fapt.
Tiberiu Macskai și Arpad Witlinger 1973 – ”Sport și Tehnică” – Campionatul republican de motociclism-viteză, Galați
În alte orașe, asemenea trasee treceau chiar pe străzi
Ipoteza unui circuit urban nu ar avea nimic neobișnuit pentru perioada respectivă.
La Oradea, de exemplu, documentarea realizată recent pe baza presei locale de epocă arată că, de la jumătatea anilor ’60, cursele moto se desfășurau pe circuite stradale. Unul dintre trasee folosea străzile din zona Pieței Ion Creangă, Karl Marx, Porțile de Fier și Mihai Eminescu. În 1970 au participat acolo concurenți din mai multe orașe, inclusiv Baia Mare.
Printre numele consemnate la Cupa de Toamnă din acel an apare și Vasile Salamon.
Vasile Salamon – câștigător cursa 250 cmc 1962
Este același nume cu al câștigătorului de la 250 cmc din Baia Mare, în 1962.
La începutul anilor ’70, băimărenii ajunseseră la nivelul Campionatului republican
Unsprezece ani după fotografiile din „Pentru Socialism”, Baia Mare apare din nou într-o publicație națională dedicată sportului cu motor.
Numărul din iulie 1973 al revistei „Sport și Tehnică” relata prima etapă a Campionatului republican de motociclism-viteză, desfășurată la Galați. Vremea fusese proastă, iar cursa s-a disputat pe ploaie. Cu toate acestea, revista consemna mii de spectatori de-a lungul traseului și șase probe în program. Biblioteca Deva
La motocicletele cu ataș au câștigat doi băimăreni: Tiberiu Macskai și Arpad Witlinger.
Revista îi identifică explicit drept echipaj din Baia Mare și publică și fotografia lor. Mai mult, într-un pasaj critic la adresa cluburilor care neglijau această disciplină, autorul remarca faptul că la Campionatele republicane veneau concurenți din Baia Mare, Câmpina și Reșița, în timp ce cluburile bucureștene lipseau.
La începutul anilor ’60, într-un ziar local, băimărenii apăreau într-un concurs de pe Stadionul „23 August”. În 1973, doi dintre reprezentanții orașului câștigau o probă din prima etapă a Campionatului republican.
Între aceste repere avem deja suficiente dovezi pentru a vorbi despre o activitate motociclistă care s-a întins pe mai mulți ani și a cuprins discipline diferite.
Sursa foto: imaginile provin din ziarul „Pentru Socialism” și „Sport și Tehnică” și au fost prelucrate cu ajutorul inteligenței artificiale.
