Balta Două Veverițe, unul dintre locurile cunoscute de generații de băimăreni și maramureșeni pentru pescuit și ieșirile de weekend, a ajuns cu mari suprafețe din luciul apei acoperite de vegetație. Imaginile făcute în această vară arată nuferi și alte plante întinse aproape dintr-un mal în altul, iar în zona sistemului de evacuare erau vizibile elemente degradate.
Semnalul public a fost tras de Ciprian Szabo, pescar cu experiență și antreprenor în domeniu. AyoNews a cerut apoi Primăriei Recea explicații despre starea lacului, lucrările făcute și soluțiile pregătite.
Răspunsul administrației, primit după trei săptămâni, clarifică o parte dintre lucruri, dar ridică alte semne de întrebare.
Ultima decolmatare a fost în 2007. Și a fost doar parțială
Una dintre cele mai importante informații furnizate de Primărie este că în 2007 s-a făcut doar „o decolmatare parțială a acumulării”. De atunci, spune administrația, nu au mai avut loc intervenții similare de amploare. Nu este explicat motivul pentru care aproape două decenii au trecut fără o nouă lucrare de acest fel.
Balta exista cu mult înainte de 1989. Pentru mulți dintre cei care au prins anii ’80 și ’90, Două Veverițe însemna pescuit, corturi și weekenduri petrecute în aer liber. Ulterior a fost administrată de asociația vânătorilor și pescarilor, iar mai apoi a intrat în administrarea comunei Recea. În 2019, Consiliul Local aproba încă un regulament propriu de pescuit pentru lac.
În ultimii ani, însă, situația s-a degradat. În vara lui 2024 s-a produs o mortalitate piscicolă importantă, pe fondul unui aport redus de apă și al oxigenului insuficient. Primăria admite acum că, fără investigații suplimentare, nu poate fi stabilită o relație de cauzalitate certă între acel episod, dezvoltarea vegetației și ceilalți factori observați.
Un metru de nămol. Măsurat cu rigla
În ședința Consiliului Local se vorbise despre un strat de nămol care ar ajunge în unele locuri la aproximativ 1,5 metri.
Răspunsul oficial al Primăriei nu confirmă această cifră. Administrația spune că au fost făcute măsurători în mai multe puncte, „cu ajutorul unei rigle de măsurare”, iar valoarea rezultată este de aproximativ un metru, doar în anumite zone.
Cu alte cuvinte, deocamdată nu există o batimetrie sau o evaluare tehnică prin care să știm cât sediment s-a acumulat în întreaga baltă. Primăria recunoaște și că nu deține o evaluare definitivă privind cantitatea care ar trebui extrasă sau costul unei decolmatări mecanice complete.
În iulie, primarul Vasile Ardelean declara pentru AGERPRES că intenția este golirea bălții, curățarea nămolului și realimentarea cu apă. Între timp, administrația s-a orientat spre o variantă mai puțin costisitoare.
Varianta de acum – bacterii și curățarea vegetației
Primăria spune că soluția avută în vedere în prezent constă în îndepărtarea vegetației și aplicarea unui tratament biologic, pentru care are deja și o ofertă.
Aceasta vine de la FISH TRANSPORT SRL din Satu Mare și însumează 9.300 de lei pe hectar: 5.000 de lei pentru tratamentul primar, 1.100 de lei pentru măsurătorile săptămânale și 3.200 de lei pentru tratamentul secundar.
Dacă s-ar trata întreaga suprafață cunoscută a lacului, de aproximativ 6,4 hectare, costul ar fi în jur de 59.500 de lei. Suprafața exactă ce urmează să fie tratată nu este însă precizată.
Firma este activă din 2014 și are autorizate inclusiv activități de acvacultură în ape dulci și activități anexe pescuitului și acvaculturii. Din informațiile publice pe care le-am putut identifica nu rezultă însă un portofoliu de lacuri în care societatea să fi executat anterior un asemenea tratament biologic. Nici produsul și nici microorganismele propuse pentru Două Veverițe nu sunt identificate în răspunsul Primăriei.
Pot bacteriile să rezolve problema?
Pe scurt, metoda propusă are fundament științific, dar nu este un înlocuitor universal pentru decolmatare.
Tratamentul biologic cu microorganisme poate accelera degradarea fracției organice din nămol și poate îmbunătăți anumiți parametri ai apei. Astfel de tehnologii sunt folosite în acvacultură și în tratarea apelor încărcate cu materie organică.
Eficiența depinde însă de ceea ce există efectiv pe fundul lacului. Bacteriile pot descompune materie organică. Sedimentele minerale, precum nisipul și mâlul mineral adus de apă, rămân acolo.
Nici rezultatele bioaugmentării nu sunt garantate în orice acumulare. Literatura de specialitate cuprinde atât rezultate bune, cât și teste la scară reală în care tratamentul nu a produs îmbunătățirile urmărite. Tocmai de aceea, măsurătorile înainte și după aplicare sunt importante.
La Două Veverițe, măsurătorile ar urma să fie făcute săptămânal chiar de firma care oferă tratamentul. Din răspunsul primit nu rezultă dacă eficiența va fi verificată și independent, așa cum ar fi și normal.
Există și o neconcordanță de calendar. În răspunsul datat de Primărie la 3 septembrie 2026, dar trimis abia pe 8 septembrie către AyoNews, se arată că tratamentul primar era prevăzut pentru luna august, iar cel secundar pentru septembrie. August trecuse deja la data răspunsului, fără ca administrația să precizeze dacă prima etapă a fost realizată sau dacă programul a fost modificat sau măcar dacă a fost inițiată procedura de achiziție publică. Cel mai probabil, documentul reproduce calendarul din oferta firmei, nu situația efectivă de la începutul lunii septembrie.

Balta Două Veverițe
110.000 de lei există în buget
Bugetul comunei pe 2026 are prevăzuți 110.000 de lei pentru „lucrări grătar Balta Două Veverițe și decolmatare”. Primăria ne-a transmis că banii vor fi folosiți pentru intervenții la baltă și, dacă va fi recomandat, pentru repopularea cu pește. Suma nu trebuie confundată cu oferta de aproximativ 9.300 lei/hectar pentru tratamentul biologic.
Mai există și proiectul denumit „Centru de recreere Balta Două Veverițe”. În 2023, contractul de proiectare a fost atribuit pentru 600.000 de lei. Primăria ne precizează acum că proiectul, care este separat de acumularea piscicolă, urmărea realizarea unei tabere pentru elevi și preșcolari și nu a mai fost depus pentru finanțare.
Primăria nu a precizat în răspuns ce sumă a fost efectiv plătită pentru documentația respectivă.
Ce știm și ce rămâne de văzut
În ultimele luni s-a intervenit la baraj și în zona sistemului de golire, a avut loc o acțiune de îndepărtare a vegetației cu voluntari, există bani în buget și o soluție concretă aflată în analiză.
Rămân însă niște necunoscute importante.
Nu știm cât nămol există în total și ce proporție este materie organică. Asta ar putea fi important pentru a stabili și compara costurile pentru diferitele metode de decolmatare.
Acum, comparația dintre costul tratamentului biologic și cel al decolmatării mecanice este făcută în condițiile în care Primăria spune chiar ea că nu are încă un cost calculat pentru o decolmatare completă.
După aproape 20 de ani fără o intervenție de amploare, Două Veverițe are, în sfârșit, din nou atenția administrației. Important va fi acum ca soluția aleasă să rezolve cauza problemei, nu doar ceea ce se vede la suprafața apei.
CITEȘTE ȘI:









