Balta Două Veverițe din Lăpușel, cunoscută de generații întregi de pescarii și de oamenii care veneau aici pentru câteva ore în natură, este astăzi aproape de nerecunoscut. O mare parte din suprafața apei este acoperită de vegetație, iar zonele în care mai poate fi văzut luciul liber au rămas tot mai puține.
Situația a fost semnalată public de Ciprian Szabo, pescar cu experiență și antreprenor în domeniul produselor pentru pescuit. Fotografiile realizate la fața locului confirmă amploarea problemei. Nuferii și plantele submerse s-au extins pe suprafețe mari, iar instalația folosită pentru reglarea și evacuarea apei prezintă lemn degradat, elemente metalice corodate și resturi blocate în interior.
Pescarii își pun întrebarea de ce s-a ajuns aici, în condițiile în care lacul este administrat de comuna Recea, a avut venituri din pescuit, a fost populat periodic, iar pentru zonă au fost anunțate proiecte și alocate sume de bani.
Un loc cunoscut cu mult înainte de 1989
Anul exact în care a fost realizată amenajarea piscicolă nu apare în documentele publice pe care le-am putut consulta. Există însă mărturii locale potrivit cărora balta era folosită înainte de 1989, inclusiv pentru ieșiri de weekend și campare. În anii ’80 și ’90, mulți băimăreni veneau aici cu corturile, la pescuit sau pentru a petrece câteva zile în aer liber.
De-a lungul anilor au fost organizate aici chiar și concursuri de pescuit. În 2008, în documentele disponibile online, Două Veverițe apărea între amenajările piscicole administrate de AJVPS Maramureș. (YouTube)
De la AJVPS la Primăria Recea
Sursele publice arată că balta a fost administrată o perioadă de AJVPS Maramureș, după care a trecut în administrarea comunei Recea. Nu am identificat online actul complet prin care s-a făcut această schimbare și nici condițiile exacte ale preluării.
În prezent, Primăria Recea este prezentată ca administrator. Strategia de dezvoltare a comunei descrie Două Veverițe drept o amenajare piscicolă de 6,4 hectare, destinată pescuitului sportiv și agrementului.
Ani la rând, administrația locală a tratat balta ca pe un obiectiv activ. În 2017 se anunțau noi populări și instalarea unei camere de supraveghere. În 2018 au fost introduse 830 de kilograme de crap, cumpărate din bugetul local. În 2019, primăria a schimbat regulamentul și a renunțat la abonamentele anuale, argumentând că dorește o baltă de recreere și agrement, nu doar un loc din care să fie luat pește.
Populările au continuat. În 2020 au fost introduse 1.200 de kilograme de crap și 800 de kilograme de caras. Concursurile au continuat și ele, inclusiv în 2022 și 2023. La Cupa Izvorul Rece din 2023 presa locală scria despre raportarea de capturi totale de peste 200 de kilograme.
Toate acestea arată că balta nu a fost un teren uitat complet de administrație. A produs venituri, a primit pește din bani publici și a găzduit evenimente. Tocmai de aceea, degradarea actuală pare greu de explicat.
Un contract de proiectare de 600.000 de lei
În august 2023, comuna Recea a lansat o licitație pentru realizarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic al obiectivului „Centru de recreere Balta Două Veverițe”.
Valoarea estimată a serviciilor de proiectare a fost de 651.970 de lei. Contractul a fost atribuit firmei Aedilis Proiect SRL pentru 600.000 de lei, după o procedură la care au participat zece ofertanți. (licitatii.app)
Deocamdată, din informațiile publice consultate nu reiese clar ce conține proiectul, ce lucrări au fost propuse, dacă documentația a fost recepționată integral și ce sursă de finanțare a fost identificată pentru execuție.
Strategia comunei pentru perioada 2021–2027 prevedea separat modernizarea unor amenajări piscicole, cu un buget estimat de 500.000 de lei. Documentul vorbea și despre dezvoltarea zonelor de turism și recreere.
Mai recent, bugetul comunei pentru 2026 a prevăzut 110.000 de lei pentru „lucrări grătar Balta Două Veverițe și decolmatare”. O alocare bugetară nu înseamnă însă automat că lucrarea a fost contractată sau executată.
Comuna a prevăzut anual și 12.000 de lei pentru abonamentul aferent utilizării resursei de apă, plătibil către Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș. Această sumă nu este destinată întreținerii sau decolmatării lacului, ci reprezintă contribuția datorată pentru folosirea apei.
Dacă problema colmatării a fost recunoscută și au fost prevăzuți bani pentru intervenții, se naște întrebarea când vor începe acestea și ce se poate face efectiv cu suma alocată?
Avertismentul din 2024 – mortalitate piscicolă gravă
Starea actuală nu a apărut peste noapte. În august 2024, la Balta Două Veverițe a fost semnalată o mortalitate piscicolă gravă. Valea Arieșului, care alimentează balta, secase, iar oxigenul din apă scăzuse. Angajații primăriei au intervenit atunci cu pompe și hidrofoare pentru a încerca să oxigeneze apa.
Episodul arăta deja cât de vulnerabilă devenise amenajarea în perioadele secetoase. În prezent, autorul sesizării spune că alimentarea cu apă există. Problema vizibilă nu mai este doar cantitatea de apă, ci suprafața mare ocupată de plante și starea instalațiilor.
Ce se poate întâmpla în baltă
Fotografiile nu pot ține locul unei expertize, dar arată simptome compatibile cu o acumulare puțin adâncă, în care s-au depus sedimente și materie organică, iar circulația apei a devenit insuficientă.
Plantele acvatice sunt normale și utile într-un lac. Oferă adăpost peștilor și altor organisme. Problema apare când se extind excesiv și ocupă cea mai mare parte a suprafeței.
Creșterea excesivă poate fi favorizată de acumularea sedimentelor, de cantități mari de azot și fosfor, de apa caldă și puțin adâncă sau de schimbul redus de apă. Când o cantitate mare de plante și alge moare și se descompune, procesul consumă oxigenul din apă. Rezultatul poate fi o nouă mortalitate piscicolă, în special în perioadele foarte calde.
Asta nu înseamnă că fiecare nufăr trebuie scos. Înseamnă că balta are nevoie de o gestionare controlată a vegetației, nu de o curățare improvizată și nici de o simplă populare cu alți pești.
Călugărul, instalația care nu este doar „o bucată de lemn”
Imaginile cele mai îngrijorătoare sunt cele din interiorul instalației de evacuare. În astfel de amenajări, construcția este cunoscută sub numele de „călugăr”.
Rolul ei este să regleze nivelul apei și să permită golirea parțială sau completă a bazinului. Instalația include, de regulă, un puț vertical, elemente de închidere și o conductă care trece prin dig. Fără un sistem funcțional, lacul nu poate fi exploatat și întreținut corect.
Fotografiile arată lemn putrezit, piese metalice ruginite, vegetație și deșeuri. Din imagini nu se poate stabili dacă există un pericol imediat pentru dig sau dacă mecanismul mai funcționează. Se poate spune însă că o verificare tehnică nu mai poate fi amânată.
Balta Două Veverițe – Instalația de evacuare
Cât de urgentă este situația
Balta nu va dispărea într-o săptămână. Dar pare să fi trecut de etapa în care ar fi suficientă o înlăturare ocazională a plantelor.
Problema este urgentă din trei motive. Luciul liber s-a redus mult. În urmă cu doi ani s-a produs deja o criză de oxigen. Instalația care ar trebui să permită reglarea și evacuarea apei pare degradată.
O nouă vară secetoasă, combinată cu o cantitate mare de materie vegetală în descompunere, poate agrava rapid situația. Cu cât se amână intervenția, cu atât crește cantitatea de material care va trebui scoasă și, implicit, costul lucrărilor.
Ce ar trebui făcut
Prima intervenție nu ar trebui să fie încă o populare cu pește și nici amenajarea unor noi locuri de grătar.
Este nevoie, în această ordine, de:
- verificarea imediată a călugărului, conductei de evacuare și digului;
- stabilirea adâncimii actuale și a cantității de sediment acumulat;
- analiza oxigenului și a principalilor indicatori de calitate a apei;
- îndepărtarea controlată și etapizată a vegetației excesive;
- decolmatarea zonelor în care depunerile au redus semnificativ adâncimea;
- verificarea surselor din care ajung sedimente și nutrienți în apă;
- un program anual de întreținere, nu doar intervenții după apariția peștilor morți.
Aerarea cu pompe poate salva temporar peștii într-o situație critică. Nu rezolvă însă acumularea sedimentelor, extinderea vegetației sau degradarea instalației de evacuare.
Întrebări adresate Primăriei Recea
Deoarece nu am reușit momentan să stabilim o întâlnire ca să punem personal întrebări primarului Alexandru Ardelean, lansăm aici un set de întrebări, pe care le vom remite și în scris către Primăria Recea.
Primăria, în calitate de proprietar și administrator, trebuie să explice public:
- Când a fost făcută ultima decolmatare a bălții?
- Când a fost verificat ultima dată călugărul și în ce stare tehnică se află?
- Ce documente au fost realizate prin contractul de proiectare de 600.000 de lei?
- Ce lucrări prevede proiectul Centrului de recreere?
- Include proiectul refacerea instalației hidrotehnice și decolmatarea?
- Au fost contractate lucrările pentru care s-au prevăzut 110.000 de lei în bugetul pe 2026?
- Care este termenul concret pentru intervenție?
- Există analize recente ale apei?
- Ce măsuri au fost stabilite după mortalitatea piscicolă din 2024?
- Cine răspunde direct de exploatarea și întreținerea zilnică a lacului?
Vom publica integral sau vom integra în articol răspunsurile administrației atunci când acestea vor fi oferite.
Până atunci, documentele și imaginile arată că problema este cunoscută, administrarea aparține comunei, există o documentație plătită și bani prevăzuți pentru decolmatare.
Ceea ce nu se vede încă este intervenția care să oprească degradarea bălții.
Sursa foto: Facebook Ciprian Szabo și ilustrare generică cu ajutorul Google Maps și a inteligenței artificiale
