Primarul Ioan Doru Dăncuș a anunțat la finele săptămânii trecute că „toate proiectele finanțate prin PNRR ale municipiului Baia Mare” au fost finalizate și recepționate până la termenul de 31 august.
În postarea sa din mediile sociale, acesta prezintă și o listă de 13 proiecte, cu o valoare totală de 249.710.276 de lei.
Însă, în evidența oficială PNRR, pe CUI-ul municipiului apar 42 de poziții de finanțare, mai exact contracte semnate încă începând din 2022, care însumate depășesc 538 de milioane de lei.
Care este până la urmă realitatea?
Realizarea administrației locale e demnă de toată lauda, obiective importante beneficiind, cu implicarea directă a Primăriei, de absorbția a peste 36 de milioane de euro din fonduri comunitare.
Problema apare însă la cuvântul „toate”. Primarul face un exercițiu abil de imagine, inducând în eroare prin omisiune, atunci când declară:
„Am spus că nu voi permite ca Baia Mare să mai piardă vreun leu din fonduri europene și, atât cât a ținut de mine și de colegii mei din Primărie, m-am ținut de cuvânt!”
Să le luăm pe rând.
Ce pune edilul șef în bilanț
Lista prezentată de Doru Dăncuș cuprinde șapte investiții în educație: Liceul „Emil Racoviță”, Colegiile „George Barițiu” și „Anghel Saligny”, grădinițele „Mihai Eminescu” și „Floare de Colț”, internatul și cantina fostului Colegiu „C.D. Nenițescu” și proiectul de dotare cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale moderne a 44 de unități de învățământ preșcolar.
Se adaugă la acestea modernizarea a 30 de stații de transport în comun, rețeaua Smart Eco pentru automobile electrice, cele două coridoare urbane pentru biciclete, modernizarea flotei de transport public și digitalizarea Spitalului de Pneumoftiziologie.
Sunt proiectele pe care primarul le pune astăzi în coloana reușitelor. Judecând strict juridic, lista e corectă. Explicăm îndată.
De ce nu se laudă primarul cu creșele
De remarcat faptul că alte două proiecte finalizate lipsesc din lista succeselor.
Creșa Mare și Creșa Mică sunt și ele proiecte finanțate prin PNRR. În documentele oficiale, beneficiarul este UAT Municipiul Baia Mare, iar ambele sunt finalizate.
Creșa Mare a fost recepționată scriptic în 10 iulie, iar Creșa Mică în 27 iulie.
Diferența este că lucrările au fost contractate și realizate prin Compania Națională de Investiții (CNI), în cadrul programului gestionat de Ministerul Dezvoltării, după care investițiile au fost predate municipiului.
Cele două obiective au avut parte și de o inaugurare cu fast, în prezența ministrului de resort, Cseke Attila.
Faptul că proiectul a fost implementat de CNI poate fi explicația pentru care primarul nu le include în cele 13 proiecte pe care și le asumă direct, cu toate că municipalitatea a contribuit semnificativ la finalizarea lor (în special prin alocarea de teren), fiind totodată și beneficiarul.
Putem presupune că o altă explicație ar putea fi apartenența politică a ministrului Cseke și tendința de a nu lăuda rezultatele unei guvernări din care partidul al cărui membru este Doru Dăncuș s-a retras, lăsând România în provizorat.
Cresa mică – Str. Melodiei
Ce s-a întâmplat cu proiectele PNRR care au rămas pe dinafară
Pentru a înțelege afirmația de vineri a primarului, trebuie să ne întoarcem puțin în timp.
În 2022, în timpul fostei administrații, Municipiul Baia Mare începe să contracteze mai multe investiții prin PNRR. Multe dintre contractele la care vom face referire sunt semnate la sfârșitul lui 2022 și începutul lui 2023.
Urmează însă aproape trei ani în care unele proiecte avansează, altele foarte puțin.
August 2025 – Guvernul trage linie
Pe 19 august 2025 apare OUG 41. România avea prea multe proiecte contractate prin PNRR și prea puțin timp pentru a le termina până la 31 august 2026.
Guvernul face o triere.
Proiectele suficient de avansate rămân în PNRR. Altele sunt suspendate sau eliminate. Unele vor putea continua ulterior din alte surse, inclusiv bani de la stat.
Din acel moment, pentru proiectele scoase din program, Baia Mare rămâne fără finanțarea europeană din PNRR pentru partea care nu mai poate fi executată și plătită prin acest mecanism.
Faptul că o investiție poate fi terminată ulterior din bugetul de stat sau din bugetul local nu schimbă acest lucru. Proiectul poate fi salvat, finanțarea europeană nerambursabilă PNRR nu.
Patru școli prinse fără lucrările începute
Un prim exemplu sunt patru proiecte pentru unități de învățământ: Grădinița nr. 28, Școala Gimnazială „George Coșbuc”, Școala Gimnazială „Lucian Blaga” și corpul școală al fostului Colegiu „C.D. Nenițescu”.
Contractele PNRR erau semnate din 2022 și începutul lui 2023.
Licitația comună pentru executarea lucrărilor este lansată însă abia în august 2024.
În vara lui 2025, la aproape trei ani de la primele contracte de finanțare, Primăria încă nu avea constructorii contractați definitiv. Procedura ajunsese și în contestații.
Contestațiile sunt un factor extern, care nu depinde de Primărie, și care au prelungit procedura. Dar ele apar după ce Primăria consumase deja aproximativ doi ani până la lansarea licitației.
Pe 25 septembrie 2025, chiar Doru Dăncuș confirma în Consiliul Local că finanțarea celor patru proiecte era suspendată.
Valoarea PNRR alocată acestora depășea 20,9 milioane de lei.
Pentru corpul școală de la Nenițescu avem și confirmarea publică a edilului șef, care în august 2026, declara că „s-a pierdut finanțarea”.
Reabilitarea termică a CF8 și CF10, aceeași problemă
O situație asemănătoare apare la CF8 și CF10, două proiecte pentru reabilitarea energetică a mai multor blocuri din Baia Mare.
Contractele PNRR fuseseră semnate în noiembrie 2022.
Documentațiile de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) erau aprobate în martie 2023. Proiectele tehnice ajung însă la aprobare abia în martie 2024, iar licitația pentru execuție este lansată în august 2024, la aproape 21 de luni de la semnarea finanțării.
Și aici procedura ajunge ulterior în contestații.
Când Guvernul face trierea contractelor de finanțare prin PNRR în august 2025, lucrările nu erau începute.
O lună mai târziu, Dăncuș confirma și pentru CF8 și CF10 că finanțarea era suspendată.
Cele două proiecte aveau împreună aproximativ 37,56 milioane de lei finanțare PNRR.
Așadar, numai cele patru unități de învățământ și CF8-CF10 însumează aproximativ 58,46 milioane de lei finanțare PNRR pentru proiecte care nu au ajuns la execuție înainte de trierea din 2025.
Nu putem pune întreaga întârziere exclusiv în sarcina Primăriei. Au existat contestații și proceduri care nu depindeau integral de administrația locală.
Dar cronologia arată un aspect greu de ignorat. În ambele cazuri, licitațiile pentru lucrări au fost pornite abia în a doua parte a anului 2024, la aproape doi ani de la semnarea finanțărilor.
Alte aproape 59 de milioane ies din PNRR la proiectele de deșeuri
Mai există trei investiții importante în gestionarea deșeurilor, și anume centrele de colectare prin aport voluntar, insulele ecologice și Centrul Integrat de colectare.
Împreună aveau aproape 59 de milioane de lei alocare PNRR.
Aceste proiecte au fost suspendate și au ieșit din traseul finanțării europene PNRR. AyoNews a prezentat deja situația lor. Investițiile sunt programate a continua prin Administrația Fondului pentru Mediu, cu finanțare de la bugetul național.
CITEȘTE ȘI:
Asta înseamnă că proiectele nu sunt abandonate. Dar banii pentru continuarea lor nu mai sunt bani europeni din PNRR.
Insule ecologice pentru deșeuri
Cel puțin 117 milioane de lei din portofoliul inițial, în afara traseului PNRR
Cele șase proiecte din educație și locuințe și cele trei proiecte de deșeuri aveau împreună alocări PNRR de peste 117 milioane de lei.
Nu toată această sumă poate fi contabilizată automat drept bani pierduți, deoarece pentru unele proiecte au existat probabil cheltuieli deja făcute sau decontate (pe care nu le-am putut documenta din surse accesibile public).
Dar finanțarea europeană PNRR pentru lucrările rămase a fost pierdută, iar unele investiții vor trebui continuate din alte surse.
Acesta este contextul care lipsește din afirmația lui Doru Dăncuș potrivit căreia Baia Mare nu a pierdut „vreun leu din fonduri europene”.
Primarul prezintă proiectele terminate care au rămas în PNRR după 19 august 2025, după renegocierea PNRR și după eliminarea sau suspendarea celorlalte investiții.
Nu spune însă și ce s-a întâmplat cu proiectele care au intrat inițial în PNRR, dar au fost suspendate sau eliminate pe parcurs.
Cele 13 proiecte sunt doar o parte din portofoliul PNRR al Băii Mari
Bilanțul prezentat de primar este, așadar, selectiv.
Cele 13 proiecte finalizate și recepționate, în valoare de 249,7 milioane de lei, nu reprezintă întregul portofoliu PNRR contractat de Municipiul Baia Mare.
Evidențele oficiale și documentele municipalității arată și alte proiecte PNRR. Unele au fost finalizate, dar nu apar în bilanțul prezentat acum, cum sunt cele două creșe. Altele au fost suspendate, scoase din finanțarea PNRR, mutate spre alte surse de finanțare sau au rămas nefinalizate.
Am prezentat deja exemple concrete: cele patru proiecte pentru unități de învățământ, CF8 și CF10, dar și cele trei investiții în gestionarea deșeurilor. Toate au avut contracte de finanțare prin PNRR, dar nu se regăsesc între cele 13 proiecte prezentate acum drept „toate proiectele PNRR ale municipiului”.
Prin urmare, cei 249,7 milioane de lei reprezintă valoarea celor 13 investiții rămase după trierea din 2025, nu valoarea întregului portofoliu PNRR pe care Municipiul Baia Mare l-a avut de la debutul programului.
Așteptăm, în consecință, un raport transparent al municipalității privind toate proiectele pentru care au fost semnate contracte PNRR: care au fost finalizate, care au pierdut finanțarea europeană, care au fost suspendate, care vor continua și din ce surse vor fi finanțate.
CITEȘTE ȘI:
Kickboxing pentru copii la Ayo Gym Baia Mare – putere, disciplină și încredere!
