Problemele descoperite pe urcarea de la Cătălina spre Satu Nou de Jos, în așa numitul sector Hagău, ar putea duce la executarea a 249 de piloți forați, practic stâlpi de beton armat fixați adânc în teren pentru stabilizarea versantului.
Costurile nu sunt încă stabilite, nu se știe cine le va suporta, iar Consiliul Județean Maramureș (CJ) spune că deocamdată nu poate estima nici cât vor întârzia lucrările pe acest sector al DJ 182B Baia Mare–Coaș.
AyoNews a relatat detaliat (aici) despre situația existentă încă din 28 iulie.
Noile informații apar acum, după aproape o lună, într-un răspuns transmis către AyoNews de Consiliul Județean Maramureș, după ce am solicitat clarificări privind problemele geotehnice apărute în zona Hagău.
Subiectul a devenit public în 23 iulie. Atunci, CJ, prin vocea președintelui Gabriel Zetea, recunoștea că studiul geotehnic realizat înaintea lucrărilor nu indicase amploarea problemelor descoperite ulterior. În timpul săpăturilor, constructorul constatase că terenul nu oferă capacitatea portantă necesară, iar Gabriel Zetea declara că antreprenorul nu își poate asuma continuarea drumului în aceste condiții.
Soluția – 249 de piloți forați și modificarea traseului drumului
Răspunsul primit acum oferă pentru prima dată detalii concrete despre soluția analizată.
Proiectantul și expertul tehnic propun retragerea drumului spre partea dreaptă între km 6+658 și km 7+140, repoziționarea podețelor și executarea a 249 de piloți forați, cu diametrul de 62 de centimetri, în zona unde terenul de fundare trebuie îmbunătățit.
Soluția mai cuprinde realizarea unei saltele din balast ranforsat cu geogrile și reproiectarea drenului longitudinal de pe partea stângă a drumului.
Varianta nu este încă aprobată. Dispoziția de șantier a fost emisă de proiectant în 10 august, iar antreprenorul a transmis Supervizorului propunerea formală de modificare, documentația tehnico-economică și impactul financiar în 13 august. Documentele sunt acum în verificare.
O conductă de canalizare apărută de nicăieri
CJ oferă și o explicație mai detaliată pentru situația apărută.
În imediata apropiere a drumului există o conductă de canalizare menajeră care, potrivit răspunsului, nu era menționată în avizul deținătorului rețelei. Conducta se suprapune cu zona șanțului și a acostamentului proiectat.
În plus, CJ invocă modificarea regimului apelor subterane față de situația existentă la momentul studiului geotehnic. Printre cauzele probabile sunt menționate precipitațiile abundente din primăvara acestui an și pierderea eficienței drenurilor existente în amonte, care ar fi favorizat apariția unor noi trasee de scurgere și înmuierea terenului.
Răspunsul nu precizează însă cine a emis avizul în care conducta nu apărea și nici dacă poziția acesteia putea fi identificată prin alte verificări înainte de începerea săpăturilor.
Studiul geotehnic a fost făcut în cadrul contractului de proiectare și execuție
CJ clarifică și una dintre întrebările importante ridicate anterior de AyoNews.
Documentația geotehnică a fost realizată în cadrul activității de proiectare asumate de antreprenor prin contractul de proiectare și execuție, iar proiectantul documentației tehnice este SC STARCOM EXIM SRL.
Potrivit răspunsului, între km 6+700 și km 7+100 au fost realizate șase foraje geotehnice pentru trei profile. Au fost făcute și trei penetrări dinamice în zona din amonte unde utilajul de foraj nu a putut ajunge. Proiectantul susține că investigațiile au respectat frecvențele impuse de Eurocod 7.
CJ precizează că documentația analizată până acum nu concluzionează că investigațiile inițiale ar fi fost insuficiente.
Aici rămâne însă o problemă care necesită clarificare. Într-un comunicat emis la 23 iulie, chiar Consiliul Județean spunea că studiul geotehnic nu a indicat amploarea problemelor descoperite ulterior într-o zonă despre care aceeași instituție afirma că fusese afectată de-a lungul timpului de denivelări și instabilitate.
Cele două afirmații nu se exclud automat. Un studiu poate respecta cerințele tehnice și totuși să nu surprindă o situație locală apărută sau modificată ulterior. Răspunsul primit nu permite însă verificarea independentă a acestui lucru, deoarece nu include studiul geotehnic, adâncimile forajelor și amplasarea lor exactă.
Cine plătește? CJ și-a nuanțat poziția
O diferență mai clară apare în privința banilor.
În comunicatul din 23 iulie, Consiliul Județean anunța fără echivoc că lucrările suplimentare de stabilizare vor fi suportate din bugetul CJ Maramureș.
Răspunsul transmis acum AyoNews spune altceva. Impactul financiar este încă verificat și nu a fost luată nicio decizie prin care eventualele costuri să fie puse în sarcina Consiliului Județean sau a altei părți contractuale.
Urmează să fie analizate cauzele tehnice, necesitatea lucrărilor și modul în care contractul repartizează riscurile. Dacă verificările vor identifica o culpă sau încălcarea unei obligații contractuale, CJ spune că vor fi aplicate mecanismele de recuperare prevăzute de contract și de lege.
Prin urmare, afirmația făcută public în iulie că banii vor veni din bugetul județului nu mai poate fi considerată, în acest moment, o concluzie definitivă.
Podul Cătălina în construcție și Dealul Hagău
Nici termenul finalizării lucrării pe Hagău nu mai este cert
În 23 iulie, Gabriel Zetea declara că speră ca, în jurul datei de 15 septembrie, să fie redeschis podul de la Cătălina și finalizate lucrările de stabilizare din zona Hagău.
Răspunsul primit acum este mult mai prudent.
CJ spune că durata lucrărilor de consolidare nu poate fi calculată înainte de aprobarea soluției tehnice și de prezentarea unui program actualizat de către antreprenor. Deocamdată nu există o modificare aprobată a termenului general al contractului.
Podul de la Cătălina este tratat separat. Pentru acesta rămâne în discuție deschiderea în jurul datei de 15 septembrie, dar numai după verificarea lucrărilor și dacă poate fi asigurată continuitatea traseului în condiții de siguranță.
Surse direct interesate de evoluția lucrărilor la pod, care nu au dorit să-și decline identitatea, au declarat pentru AyoNews că devine din ce în ce mai sigur că termenul de 15 septembrie pentru terminarea lucrărilor, care să permită deschiderea traficului pe pod, nu va fi posibil să fie respectat.
CJ spune însă că există și soluții temporare care ar permite folosirea podului chiar dacă lucrările de consolidare de pe Hagău nu sunt terminate.
Traversarea provizorie dintre Cătălina și Mocira va fi, la rândul ei, menținută atât timp cât circulația pe traseul permanent nu poate fi reluată în siguranță, dar numai dacă condițiile tehnice și hidrologice în zona podului tehnic vor permite acest lucru.
Deocamdată, nimeni nu este indicat ca responsabil
Consiliul Județean nu atribuie în acest moment răspunderea pentru situația apărută.
Supervizorul verifică documentația tehnică, impactul financiar și implicațiile contractuale. Abia după această analiză se va decide dacă problema putea fi anticipată, cine suporta contractual riscul și cine trebuie să plătească eventualele lucrări suplimentare.
Este o diferență importantă față de situația de acum câteva săptămâni. Atunci se vorbea despre aproximativ 250 de piloți și despre bani suplimentari din bugetul județului. Acum știm că soluția propusă are exact 249 de piloți, dar nu știm încă valoarea, termenul și cine va achita factura.
Răspunsul a venit după o revenire din partea AyoNews
AyoNews a transmis prima solicitare în 28 iulie, aceasta fiind înregistrată de CJ Maramureș în 29 iulie, cu numărul 17097. Pentru că nu am primit răspuns și nici informația privind prelungirea termenului, am revenit în 14 august.
În adresa din 17 august, Consiliul Județean recunoaște că numărul și data înregistrării, precum și necesitatea prelungirii perioadei de documentare nu ne-au fost comunicate în termenul prevăzut de lege.
Vom urmări verificarea documentației și vom reveni când CJ va avea o soluție aprobată, costurile finale și un nou calendar al lucrărilor.
CITEȘTE ȘI:
