Dealul Crucii din Baia Mare a ajuns subiect de reportaj la TVR, în emisiunea Magyaradás, emisiunea difuzată în limba maghiară și subtitrată în română. Materialul prezintă disputa din jurul proiectului urbanistic care ar permite construirea unui complex de 16 blocuri la poalele dealului, într-o zonă considerată de mulți băimăreni parte din identitatea orașului.
Reportajul pornește de la valoarea istorică și simbolică a locului. Dealul Crucii, cunoscut în comunitatea maghiară drept Kereszthegy, este prezentat ca un reper vechi al Băii Mari, legat de istoria mineritului, de memoria comunității locale și de tradiția artistică a orașului.
Un loc legat de mineri, pictori și vechiul oraș
În reportaj se amintește că dealul a fost, timp de generații, un punct de referință pentru mineri. Crucea de pe deal era locul unde aceștia se rugau înainte să coboare în mină, cu speranța că vor ieși din nou la lumină.
Zona are și o legătură puternică cu Școala de Pictură de la Baia Mare. Peisajele de pe Dealul Crucii au atras artiști și au intrat în istoria culturală a orașului. Tocmai de aceea, localnicii intervievați în reportaj spun că ridicarea unor blocuri în această zonă ar schimba definitiv imaginea vechiului nucleu urban.
Reportajul surprinde și dimensiunea actuală a locului. Dealul este folosit pentru plimbări, trasee de agrement și ciclism. Pentru mulți băimăreni, nu este doar o bucată de teren, ci unul dintre puținele spații naturale rămase aproape de centrul orașului.
Argumentul geologic: un loc important pentru viitorul Geoparc UNESCO
Un alt punct important din materialul Magyaradás este valoarea geologică a Dealului Crucii. Specialiștii citați în reportaj, printre care și Marinel Kovaci, vorbesc despre unul dintre cele mai valoroase zăcăminte hidrotermale din România, exploatat timp de secole, până la închiderea mineritului.
În reportaj este amintit și fizelyitul, mineral descris pentru prima dată în lume în anul 1929, în zona Dealului Crucii. Exemplare ale acestui mineral se află la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare.
Această valoare științifică este legată și de proiectul Geoparcului UNESCO „Gutâi-Maramureș”. Potrivit celor intervievați, Dealul Crucii este considerat unul dintre punctele importante ale viitorului geoparc, iar urbanizarea agresivă ar putea afecta șansele de protejare și valorificare turistică a zonei.
Străzi înguste, case afectate și risc de alunecări de teren
Reportajul insistă și asupra problemelor tehnice. Străzile din zonă sunt descrise ca fiind înguste și greu de adaptat unui trafic mult mai mare. Localnicii spun că lucrările recente la utilități au produs deja probleme, inclusiv fisuri în pereți și afectarea fundațiilor unor case, pe fondul circulației utilajelor grele.
O altă temere majoră ține de stabilitatea terenului. Potrivit explicațiilor prezentate în emisiune, Dealul Crucii este format din straturi de marne și argile marnoase. În zonă ar exista alunecări vechi, stabilizate în timp de vegetație și de arbori.
Specialiștii citați în reportaj avertizează că excavațiile masive, tăierile de versant și fundațiile pentru blocuri ar putea reactiva alunecări de teren. Într-o zonă deja locuită, un astfel de risc ar afecta nu doar viitorul proiect, ci și casele existente.
Proiect Dealul Crucii
Ce nereguli invocă activiștii
În material sunt prezentate și obiecțiile legale ridicate de activiștii care contestă proiectul. Aceștia susțin că procedura de informare publică a fost deficitară și că oamenii nu au avut acces la documente esențiale, precum avizul de oportunitate, memoriul justificativ sau certificatul de urbanism.
O altă problemă semnalată ține de schimbarea destinației terenului. Potrivit contestatarilor, o parte a zonei vizate pentru contruire este încadrată ca pădure de agrement, iar trecerea ei într-o zonă destinată locuințelor colective ar încălca legislația privind spațiile verzi.
Activistii mai spun că o parte din teren include fânețe din extravilan, protejate prin legislație, unde schimbarea categoriei de folosință ar fi interzisă.
O dispută care a unit comunități
Reportajul Magyaradás arată și felul în care proiectul a depășit granițele unei simple dispute urbanistice. În jurul Dealului Crucii s-au mobilizat atât membri ai comunității maghiare, cât și ai comunității românești din Baia Mare.
Mesajul comun al celor intervievați este că dezvoltarea orașului nu trebuie făcută prin sacrificarea unor zone cu valoare istorică, naturală și științifică. Ei spun că Baia Mare are nevoie de locuințe și investiții, dar acestea ar trebui orientate spre zone unde infrastructura poate susține construcțiile și unde patrimoniul nu este pus în pericol.
Lupta pentru conservarea zonei vizate a dus și la înființarea de către activiști a unui ONG denumit Asociația Protejăm Baia Mare, organizație civică implicată pentru protejarea patrimoniului cultural și istoric, spațiilor verzi și dezvoltării urbane responsabile.
Reprezentanții acestei organizații fac acum toate demersurile legale pentru blocarea proiectului.
Citește și
