Un grup de cercetători britanici a cartografiat cele mai vechi urme ale sărutului, iar concluziile lor împing acest comportament mult mai departe în timp decât ar fi părut posibil, relatează CNN.
Noul studiu arată că strămoșii maimuțelor mari, apoi rudele timpurii ale oamenilor, inclusiv neanderthalienii, probabil se sărutau cu prietenii și partenerii lor. Evoluția acestui obicei ar putea începe acum 21 de milioane de ani, cu mult înainte de primele reprezentări scrise ale sărutului descoperite în Mesopotamia și Egiptul antic.
Matilda Brindle, biolog evoluționist la Universitatea Oxford și autoarea principală a studiului, spune că sărutul rămâne un fel de mister. Pare riscant, din cauza transmiterii bolilor, și nu aduce un avantaj reproductiv clar. Cu toate acestea, apare frecvent la multe specii. Echipa a analizat date din literatura științifică despre comportamentul primatelor moderne.
Chimpanzeii, bonobii, urangutanii și chiar o specie de gorilă au fost observați folosind contactul buzelor într-un mod non-agresiv, fără legătură cu hrănirea.
Pentru că nu există fosile care să poată demonstra direct un sărut, cercetătorii au folosit un model filogenetic. Acesta reconstruiește arborele evoluției primatelor pe baza informațiilor genetice. Apoi simulează, de milioane de ori, diferite scenarii pentru a estima care specii dispărute ar fi putut să se sărute. Rezultatul arată că obiceiul exista la un strămoș comun al marilor maimuțe, undeva între 21,5 și 16,9 milioane de ani în urmă.
Dacă aceste calcule sunt corecte, atunci neanderthalienii se sărutau. Și poate chiar au făcut-o cu oamenii moderni, cum sugerează faptul că cele două specii s-au încrucișat. Totuși, studiul nu poate spune de ce a apărut sărutul. Ipotezele includ evaluarea partenerului, apropierea în cuplu, reducerea tensiunilor sociale sau o formă timpurie de hrănire a puilor.
Cercetătorii admit că datele sunt limitate. Observațiile provin mai ales din grădini zoologice sau sanctuare, nu din mediul natural. În plus, multe alte animale nu au fost bine studiate din acest punct de vedere.
Brindle spune că este doar începutul. Echipa a demonstrat că sărutul este un comportament evoluat și foarte vechi. De acum urmează întrebarea cea mare. De ce a rămas important pentru unele populații și aproape absent pentru altele. Datele antropologice arată că doar 46 la sută dintre culturile umane folosesc sărutul ca gest romantic sau social.
Alți experți, care nu au participat la studiu, subliniază că sărutul la oameni este mult mai variat decât simplul contact buze la buze. Modul în care alegem să sărutăm, pe cine, în ce context și cu ce intenție rămâne un teren vast de cercetat. Noul studiu creează abia un cadru. Urmează să vedem ce puzzle evolutiv se va contura din el, mai ales într-o lume în care intimitatea este simultan biologică și culturală.
