Autoritățile italiene au deschis o anchetă șocantă privind un presupus fenomen de „turism cu lunetiști” în timpul sângerosului război din Bosnia (1992–1996). Potrivit informațiilor publicate de G4Media.ro, procurorii din Milano investighează o serie de cetățeni italieni — dar și persoane din alte țări europene — care ar fi plătit membri ai armatei sârbilor bosniaci pentru a le permite să tragă asupra locuitorilor din Sarajevo, în timpul asediului orașului.
Cazul, descris de presa italiană drept „unul dintre cele mai macabre episoade ale războiului balcanic”, a fost declanșat în urma unei plângeri depuse de scriitorul italian Ezio Gavazzeni, inspirată de un documentar ce a readus la suprafață mărturii cutremurătoare despre acea perioadă.
Potrivit anchetatorilor, așa-numiții „turiști ai morții” ar fi fost transportați în zona Sarajevo de către soldați sârbi, li s-ar fi oferit arme și poziții de tragere, iar unii ar fi plătit sume considerabile doar pentru „experiența” de a trage asupra civililor neînarmați.
Asediul Sarajevo – cea mai lungă tragedie urbană a secolului XX
Între 1992 și 1996, Sarajevo a fost supus celui mai lung asediu din istoria modernă – aproape patru ani de teroare, foamete și gloanțe. Zeci de mii de oameni au fost uciși sau răniți, iar populația civilă trăia în permanență sub amenințarea lunetiștilor care controlau colinele din jurul orașului.
Conform relatărilor din documentarul citat de presa italiană, unii dintre acești lunetiști nu erau doar combatanți, ci și străini veniți special pentru a ucide — o formă aberantă de turism al violenței, de care, până acum, nu existau probe concrete.
Acuzații de omor agravat și cruzime extremă
Procurorii din Milano au deschis un dosar penal pentru omor voluntar agravat, motivând că faptele descrise reprezintă acte de o cruzime ieșită din comun și se încadrează în categoria crimelor împotriva umanității.
Fosta primăriță a Sarajevo-ului, Benjamina Karić, a transmis la rândul său un raport oficial către autoritățile italiene, solicitând investigarea completă a faptelor și identificarea tuturor celor implicați.
Deocamdată, nu există confirmări privind arestări sau inculpări concrete, iar veteranii sârbi citați în materialul video neagă acuzațiile, susținând că „nimeni din afară nu a venit la Sarajevo ca să tragă pentru distracție”.
Totuși, procurorii italieni tratează cazul cu maximă seriozitate, considerând că, dacă se confirmă, acest episod ar constitui una dintre cele mai dezumanizante pagini din istoria recentă a Europei.
Ecouri și implicații morale
Ancheta, deși aflată abia la început, redeschide discuția despre banalitatea răului și despre felul în care violența extremă poate deveni „spectacol” pentru unii indivizi. Într-un război în care s-au comis atrocități sistematice, ideea că oameni din Vest ar fi venit ca „turiști ai morții” depășește orice limită morală.
Dacă se vor confirma acuzațiile, urmează un lung proces internațional, cu implicații penale și diplomatice serioase. În același timp, pentru Sarajevo și Bosnia, ar putea fi un pas spre adevăr și recunoaștere pentru miile de victime civile căzute sub gloanțele lunetiștilor.
