În plină campanie electorală pentru președinția consiliului județean apreciam mesajele “de dreapta” ale lui Gabriel Zetea, fiind surprinși plăcut de promisiunile acestuia de a lua modelul Bolojan și de a reforma din temelii administrația publică județeană. Cu un aparat propriu supradimensionat, neperformant și permanent în creștere, în care își găseau întodeauna locul oamenii noi ai diverșilor președinți, fără a mai subția personalul, consiliul județean se confruntă de ceva vreme cu probleme financiare, cauzate printre altele de costurile imense de funcționare.
În această stare de fapt, în care cheltuielile curente frânează ambițiile de dezvoltare ale județului și capacitatea acestuia de a asigura măcar sumele de cofinanțare pentru diversele proiecte europene sau naționale, a fost binevenită atitudinea candidatului Zetea, care arăta deschidere către o reforma reală.
Așteptam cu interes primele măsuri întreprinse de (între timp) noul președinte al CJ și un mic semn de pornire al rotițelor schimbării, însă, după cum ne-au obișnuit de ceva vreme politicienii autohtoni, promisiunile din campanie sunt facultative și odată văzuți cu sacii în căruță îi lovește o amnezie bruscă.
Primele intervenții ale noului președinte vizează niște domenii de importanță vitală pentru județ, cum ar fi: băgatul de vină pentru moștenirea grea lăsată de fostul președinte Ionel Bogdan, asigurarea salariilor pentru angajații aparatului propriu, numirea unor oameni noi în poziții cheie, asigurarea fondurilor pentru deplasările Ansamblului Folcloric Național Transivania în străinătate și diverse sindrofii și evenimente culturale de mare ținută.
Probabil campaniile electorale prezidențiale și parlamentare l-au deraiat pe Gabriel Zetea de la drumul promis, fiind foarte prins cu activitățile de partid, prin calitatea lui de președinte PSD.
Însă acum putem spune că alegerile s-au încheiat, chiar dacă circul continuă și nu mai există pretexte pentru lipsa de acțiune. Românii vor o schimbare, s-au exprimat în cel mai pur mod democratic posibil în acest sens, iar “lupii” vor trebui să își schimbe năravul cu adevărat, nu doar să îmbrace haina de oaie.
