Cu o dreaptă dezbinată, fǎrǎ viziune și parcă incapabilă de reacție, eminențele cenușii din PSD pun la punct un plan bine gândit și instrumentat, lăsând prea puține la voia întâmplării.
Pentru un Ciolacu disperat să ajungă în turul doi cu George Simion, toate celelalte variante fiind considerate a fi cu risc major, se fac și desfac alianțe, se promite pielea ursului din pădure, se implantează cai troieni în alte partide, totul pentru a securiza cât mai mult șansele social-democraților la prima funcție în stat.
Această strategie poate funcționa doar dacă se îndeplinesc concomitent două obiective: AUR-ul este ajutat să crească cu orice mijloace, iar PSD să evite tradiționalele boacăne înainte de alegeri, pentru a nu porni valul de antipatie cu care s-a mai confruntat în trecut.
Glonțul le-a trecut pe la ureche cu scandalul Nordis, cu toate implicațiile ei politice, pe care Ciolacu s-a grăbit să le combată din toate puterile. Stoparea imediată a subiectului, înainte ca scandalul să ia proporții, învăluind tot spectrul politic de top, a devenit vitală, de aici și rapiditatea cu care PSD a tăiat în carne vie, sperând cǎ pune batista pe țambal cu sacrificarea Laurei Vicol.
Daca intervenția de urgență a funcționat, iar clarificarea aspectelor legate de concediile comune în Dubai, de legăturile de prietenie intre pǎrți, de eventuale apartamente deținute în blocurile Nordis rămân neclarificate, vom vedea. Cert este, cǎ PSD nu își permite înainte de alegeri niciun derapaj, nicio implicare sau asociere în vreun scandal, știind ca masele inerte anti-PSD se mobilizează instant la orice scânteie mai serioasă apărută.
Cu un PSD cuminte, scăpat până în alegeri de bombe mediatice, tot nu se poate înfăptui marele blat fără un George Simion capabil să ajungă în al doilea tur al alegerilor. Soluții însă sunt și în acest sens, mecanismele s-au pus de mult în mișcare, reputând prima victorie prin invalidarea de către CCR, printr-o premieră cel puțin dubioasă, a candidaturii Dianei Soşoacǎ.
Nu desfacem aici ițele din spatele deciziei CCR, însă e ușor de ghicit cine câștigă cel mai mult de pe urma ei, atât direct cât și indirect.
Dar Ciolacu nu lasă nimic la voia întâmplării. În paralel cu eliminarea concurenței de pe piața suveraniștilor, vine cu alte cadouri otrăvite pentru AUR-ul lui Simion. Mai multe voci susțin implicarea directă financiară a PSD în campania de AUR, prin cedarea unor sponsori de tradiție de-ai PSD-ului către formațiunea lui Simion. Efectele acestui mariaj, deocamdată ascuns de ochii lumii, se observă în nominalizările ciudate pe care le regăsim pe listele de candidaturi depuse pentru alegerile parlamentare. Oameni cu state vechi în partid s-au trezit brusc eliminați de pe liste, locul lor fiind luat, prin cel mai pur mod dictatorial, de personaje noi, venite pe alte filiere ca și cea obișnuită, de partid. Toate aceste mișcări arată până unde duce strategia lui Ciolacu, care vrea să elimine toate necunoscutele din ecuație, având variantǎ de rezervǎ pentru orice situație.
În varianta de bază, ajutat de eliminarea Dianei Șoșoacǎ, Simion ajunge în turul doi, unde, urmare a unei campanii majore de denigrare sau a descoperirii unor “schelete prin dulapuri”, pierde la pas în fața lui Ciolacu….misiune îndeplinită.
Daca eventual nu este suficient și nici banii nu aduc fericirea, Ciolacu își asuma inclusiv sacrificarea unor voturi proprii, transferându-le către AUR (știe el cum, s-a mai intamplat), chiar dacǎ aceastǎ mișcare ar putea aduce clasarea lui în urma lui Simion în această cursă. Chiar și această variantă neverosimilă ar fi viabilă pentru Ciolacu, un loc doi în turul întâi în spatele lui Simion poate însemna mult mai mult decât un loc 1 câștigat în fața unui reprezentat de dreapta.
Pe lângă mișcările făcute de social-democrați celalalte partide par din altǎ ligă, net inferioară, anesteziate parcă intr-o complicitate pasivă, fără reacție la manevrele agresive ale PSD.
Prin infiltrarea AUR-ului cu cai troieni, Ciolacu țintește departe și își face deja proiecțiile cu privire la majoritățile parlamentare care se pot construi în jurul unui PSD victorios, acreditat de majoritatea analiștilor cu prima șansă, atât la parlamentare cât și la prezidențiale.
Surprizele însă există, iar toată construcția megalomană gândită în cel mai mic detaliu se poate nărui în primul tur al prezidențialelor, prin clasarea jolly jokerului inventat de PSD pe orice alt loc decât primele două.
