De mult se cunoaște problema consiliilor de administrație, dar metehnele bine înrădăcinate ale conducătorilor noștri au fost trecute cu vedere de societate, acceptând oarecum tacit faptul, că numirile în consiliile de administrație se fac total netransparent, locurile fiind tranzacționate ca și monedă de schimb pentru alte servicii sau sunt folosite pentru rotunjirea semnificativă a unor venituri pentru mai marii zilei.
Dar, cum fiecare faptă de obicei are și o răsplată, a venit vremea decontului, iar Comisia Europeană tocmai ne-a înmânat nota de plată.
Printr-o scrisoare adresată Guvernului, Comisia Europeană ne înștiințează asupra faptului, că România riscă să piardă sute de milioane de euro din PNRR, din cauza jaloanelor neîndeplinite ca urmare a numirilor deficitare a șefilor de la companiile de stat.
Cele mai mari probleme sunt semnalate la Ministerul Energiei și la Ministerul Transporturilor, fiind analizat modul de selecție și numire în consiliile de administrație ale unor companii de stat.
Intr-o țară în care sistemul de pile și relații funcționează la marea artă, procedurile de selecție de la companiile energetice au fost derulate cu o sfidare specifică jupânilor, convinși ca nimic nu li se poate întâmpla și tot ce este de luat, li se cuvine.
Pentru toate procedurile de selecție au fost publicate „anunțuri banale”, la mica publicitate, în zone slab vizibile. Unii membri din comitetele de selecție, atât la energie, cât și la transporturi, erau și candidați. Membrii din comitetele de numire și remunerare erau și în consiliile de administrație, stabilind ei pentru ei nivelul de remunerare. La o companie, niciunul dintre candidații care au ajuns pe lista scurtă nu a fost numit.
Companiile energetice
Jaloanele PNRR impuneau îmbunătățirea guvernantei corporative ale companiilor de stat din domeniul energiei, stabilind reguli competitive și transparente pentru procedurile de numire ale membrilor din consiliile de administrație. Mandatele urmau să fie de 4 ani, iar remunerațiile urmau să fie corelate cu indicatori cheie de performanță.
Comisia Europeană a identificat încălcarea crasă a acestor principii la un număr de 8 companii aflate în subordinea Ministerului Energiei.
Companiile din transporturi
În scrisoarea din iunie, Comisia Europeană solicita clarificări cu privire la numirile din CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR călători.
Potrivit scrisorii, Romania nu a reușit clarificarea problemelor semnalate, ratând astfel jalonul privind numirile de la companiile de stat.
Problemele sesizate de Comisie sunt în mare parte aceleași, ca și pe partea de energie și anume:
- comitete de selecție formate din angajați ai instituției, care urmau să își selecteze “șefii”, în calitate de candidați înscriși în proces
- Consilii de administrație populate cu personalități politice, încălcând astfel normele OCDE privind guvernanța corporativă
- Conflicte de interese
- Ignorarea totală a prevederilor privind stabilirea unor indicatori cheie de performanța
În lipsa unei reforme reale ale managementului companiilor de stat, nota finală de plată a României poate depăși chiar și 1 miliard de euro, bani pierduți din PNRR, dar executivul statului pare să prefere această variantă, refuzând să schimbe șefii incompatibili de la companiile de stat.
Cu sabia lui Domocles deasupra capului, in cel mai pur stil românesc posibil, Guvernul a cerut Comisiei o amânare de 6 luni pentru găsirea unor soluții în vederea îndeplinirii jalonului și implicit pentru deblocarea sumelor suspendate.
Cu o rezolvare simplă, formulată negru pe alb de Comisia Europeană și aflată la îndemâna Guvernului în totalitate, acesta preferă să tragă de timp, să găsească noi soluții de compromis, riscând și sacrificând totul pentru menținerea unui sistem corupt, ineficient și neperformant, dar prin care își hrănește clientela politică și mercenarii de partid.
