În numai câteva zile, România a reușit să transforme spațiul dintre pat și podea într-un subiect național.
„Supat” a trecut de la un cuvânt pe care foarte mulți români nu-l auziseră niciodată la sute de mii de vizualizări, articole în presă, meme, reclame, dispute despre analfabetism și, în cele din urmă, un comunicat oficial al Institutului de Lingvistică.
Totul pare să fi început în 8 octombrie, de la un clip publicat de Dicție.ro, în care trainerul de dicție Carmen Ivanov prezenta cuvântul astfel: „Pisica s-a ascuns supat. Nu sub pat, ci supat”.
Clipul anunța că avem „un nou substantiv în limba română conform DOOM3 (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române)”, cu singularul „supat” și pluralul „supaturi”.
Paginademedia relata a doua zi că materialul ajunsese deja la sute de mii de vizualizări pe TikTok și se apropia de un milion cumulat pe Facebook și Instagram.
Problema numărul unu – „supat” nu este deloc nou
De aici a pornit prima mare confuzie.
„Supat” apare într-adevăr în DOOM3. Numai că nu a fost introdus de ediția publicată în 2021.
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a precizat sâmbătă că termenul figura deja în DOOM2, ediția din 2005. Mai mult, cuvântul este mult mai vechi. Apare în dicționarul lui August Scriban din 1939, iar Dicționarul limbii române îl documentează prin texte ale lui Iordache Golescu, Negruzzi, Hogaș și Sadoveanu, dar și în folclor.
Cu alte cuvinte, DOOM3 nu s-a trezit în 2021 să unească „sub” cu „pat”.
A preluat un cuvânt care exista deja în limbă.
Problema numărul doi – pisica nu prea se poate ascunde „supat”
Aici povestea devine și mai interesantă.
Clipul care a produs viralizarea spune chiar că „supat” este substantiv. Numai că îl folosește în propoziția „Pisica s-a ascuns supat”.
Mai mulți lingviști și chiar internauți au sesizat problema.
Dacă „supat” denumește un loc, exact așa cum „dulap” sau „cameră” denumesc niște locuri, construcția are nevoie de o prepoziție. Nu spunem „pisica s-a ascuns dulap”, ci „în dulap”.
La fel, folosind cuvântul devenit celebru peste noapte, formularea este „pisica s-a ascuns în supat”.
Lectorul universitar Corina Popa a explicat că substantivul nu poate ocupa în acel context funcția de circumstanțial de loc fără prepoziție. Institutul de Lingvistică a folosit sâmbătă exact aceeași construcție în explicația oficială: „Am căutat mingea în supat”.
Internetul a făcut restul
După clip, discuția a ieșit repede din zona gramaticii.
Unii s-au amuzat. Alții s-au revoltat că Academia ar valida „vorbirea analfabeților”. Au apărut comentarii despre „schimonosirea limbii române”, despre abandonarea regulilor și despre presupusa introducere în dicționar a greșelilor făcute de oameni.
Apoi au început invențiile.
Dacă există „supat”, de ce n-ar exista „sumasă”, „suscaun”, „sufarfurie” sau „supreș”?
Au apărut „pestpat”, „sumașină”, „suceru liber” și multe alte variante inventate după aceeași logică. Un avion transportat pe DN1 și rămas blocat sub un pod a oferit imediat și varianta „supod”.
Subiectul a intrat apoi în publicitate.
eMAG a întrebat când apare „înapp” în DOOM, dacă tot există „supat”. ING România a venit cu „Dacă nu îți găsești cardul, poate e supat”. În joc au intrat și alte branduri, printre care IKEA și DHL.
Până și USR a folosit valul de glume într-o postare politică despre locul unde și-ar ține pesediștii cutiile de pantofi. Una dintre variantele propuse era, desigur, „supat”.
Practic, într-o singură zi, un substantiv popular și aproape necunoscut a devenit material pentru presă, publicitate, politică și meme.
Institutul de Lingvistică a intrat în „supat”
Sâmbătă, 10 octombrie, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” a decis că povestea crescuse suficient cât să merite o explicație oficială.
Și a făcut-o în același registru în care internetul tratase deja subiectul.
„Supat este substantiv”, au precizat lingviștii.
Un supat, două supaturi. Poate fi articulat, „supatul”, și poate apărea după o prepoziție, „în supat”.
Institutul a explicat și diferența esențială. În propoziția „Mingea căzuse sub pat”, avem două cuvinte, prepoziția „sub” și substantivul „pat”. În „Am căutat mingea în supat”, „supat” este un singur substantiv care denumește spațiul respectiv.
Formarea lui nu este nici ea ceva ieșit din comun. Româna are mai multe cuvinte sudate în timp din structuri asemănătoare. Chiar studiul introductiv al DOOM3 include „supat”, alături de „subsol”, „demâncare”, „deochi” și „fărădelege”, între substantivele compuse formate cu prepoziție și substantiv.
Și încă un lucru important. În DOOM, „supat” poartă marca „pop.”, adică popular.
Asta nu înseamnă că de mâine elevii trebuie să scrie compuneri despre monștrii ascunși în supat sau că „sub pat” devine incorect.
Dicționarul consemnează existența cuvântului. Nu ne obligă să-l folosim
Institutul a spus-o mult mai simplu: „Un dicționar nu obligă pe nimeni să înlocuiască sub pat cu supat”.
Și nici Academia nu l-a inventat în 2021.
În definitiv, probabil aceasta este partea cea mai amuzantă a întregii isterii. România s-a certat două zile pe un cuvânt pe care îl avea de cel puțin un secol și pe care cei mai mulți dintre noi pur și simplu nu-l cunoșteam.
Internetul i-a dat însă o a doua viață, iar Institutul de Lingvistică a închis, cel puțin deocamdată, cazul:
„Puteți rămâne la sub pat. Dar nu vă supărați pe supat.”
