Primăria Baia Mare a lansat recent un chestionar despre viitorul zonei Piața Izvoare. Pe hârtie, inițiativa sună bine. Ca orice intervenție serioasă, într-un loc atât de important al orașului, și Piața Agroalimentară necesită consultare publică.
Doar că de data aceasta, ținând cont de faptul că încă există litigii asupra proprietății spațiului, chestionarul pare a se concentra în mare pe altceva și e mai mult o tactică de diversiune și pretext de amânare. Praf în ochi, pe românește. O parcurgere sumară a chestionarului scoate la iveală multe întrebări corecte, dar prea puține întrebări esențiale.
Un chestionar care merge pe lângă subiect
Ești întrebat despre vârstă, studii, statut ocupațional, zona în care locuiești, gradul de mulțumire față de cartier, piste de biciclete, terenuri de sport, spații verzi, locuri de joacă, stații de încărcare electrică, Wi-Fi gratuit, mobilier urban, iluminat, marcaje stradale, transport public și siguranță.
E cert că toate acestea contează. Dar Piața Izvoare nu este o zonă oarecare, în care trebuie să alegem între o bancă nouă, o alee pietonală și un rastel pentru biciclete sau eventuale borduri noi.
Piața, nu doar zona din jurul ei
Piața Izvoare este, înainte de toate, piață agroalimentară.
Este locul în care băimărenii se întâlnesc în fiecare dimineață, cu satele, cu sătenii din jur. Cu producători, comercianți, oameni care vin cu marfă din Maramureșul istoric, din Lăpuș, Chioar, Codru sau chiar din Sălaj și Satu Mare. Cu roșii, ceapă verde, brânză, ouă, mere, căpșuni, flori, borcane, saci și sacoșe, prilej de conversații purtate peste tarabe.
Este un fenomen ce trece dincolo de rutina cumpărăturilor, un fenomen pe care nu-l poți cuprinde într-o grilă cu caracterizări de la 1 la 5.
Modernizarea începe cu întrebările potrivite
Piața are nevoie de modernizare și cu asta suntem cu toții de acord. Are nevoie de curățenie temeinică, de ordine, de spații comerciale bine definite, de toalete civilizate, de zone de depozitare, de acces decent, de gestionarea corectă a deșeurilor, de condiții mai bune pentru cei care vând și pentru cei care cumpără.
De aceea, modernizarea unei piețe nu începe cu întrebarea „ce mobilier urban vrei?”. Începe cu întrebări mai simple, dar infinit mai grele.
Ce fel de piață vrem să avem aici?
Cum protejăm producătorii locali?
Cum facem diferența între producătorul care vine cu marfa lui și comerciantul care doar revinde?
Cum păstrăm forfota, culoarea și viața locului, fără să păstrăm mizeria, improvizația și haosul?
Ce condiții trebuie să aibă zona de legume și fructe?
Ce se întâmplă cu zona de lactate, carne, flori sau produse sezoniere?
Cum intră marfa în piață?
Unde parchează cumpărătorii?
Cum se leagă piața de Centrul Vechi și de Turnul Măcelarilor?
Ce merită păstrat și ce trebuie schimbat fără ezitare?
Acestea sunt doar câteva din întrebările care ar fi fost de așteptat să le vedem într-o consultare publică denumită pompos „Chestionar privind dezvoltarea și regenerarea zonei Piața Izvoare ”.
Piața Izvoare încă are suflet
Piața Izvoare nu este un spațiu gol care așteaptă o funcție nouă. Funcția o are deja și tocmai asta e valoarea ei. Într-un oraș în care spațiile verzi dispar pe zi ce trece, fiind înlocuite de dale, asfalt și betoane, cu suprafețe lucioase și impersonale, Piața Izvoare încă are ceva rar. Are suflet, cam obosit, e drept. Are zgomot, ritm, oameni, comerț autentic și este legătura orașului cu zona rurală.
Sigur, nu trebuie idealizată. Cine merge des în piață știe foarte bine că sunt probleme ce țin de organizare, de administrare, de igienă, de reguli, de control și de felul în care orașul îi tratează pe micii producători.
Tocmai de aceea, pentru că orașul merită un spațiu modern consultarea publică trebuia să intre în miezul problemei.
Consultare reală sau bifă la dosar
Un formular general despre regenerare urbană poate fi util. Poate aduna date și bifa o etapă de proiect. Dar pentru Piața Izvoare, un astfel de chestionar pare prea general și prea rece. Te întreabă despre cartier, dotări și infrastructură, însă nu te întreabă cu adevărat ce vrei să devină piața.
O consultare făcută pentru a bifa un obiectiv la dosar, nicidecum făcută pentru oameni și nevoile lor
Baia Mare nu are nevoie ca Piața Izvoare să fie transformată într-un decor frumos, dar lipsit de viață și utilitate. Băimărenii au nevoie de o piață curată, funcțională, bine organizată și respectată. O piață care să arate decent, dar care să nu își piardă rostul. Pe hârtie, cam asta declară că își doresc și edilii orașului, însă practica pare a fi destul de departe de declarații.
Primăria încă poate corecta această lipsă. Poate adăuga un capitol separat despre piața agroalimentară. Poate întreba direct producătorii, cumpărătorii, locuitorii din zonă, comercianții și oamenii care folosesc piața săptămână de săptămână.
Publicarea seacă pe site-ul oficial, fără o implicare directă, în teren, e aproape egală cu zero.
Mai mult, nu se vor obține informații reale cu întrebări vagi. Sunt necesare întrebări concrete.
Pentru că Piața Izvoare nu are nevoie să fie reinventată de la zero. Are deja identitate, însă are nevoie să fie înțeleasă, curățată, organizată și dezvoltată pornind de la ceea ce este.
Dacă administrația chiar vrea să afle cum vede Baia Mare viitorul Pieței Izvoare, atunci trebuie să întrebe despre Piața Izvoare. Nu despre orice altceva din jurul ei.
