Coaliția s-a reunit din nou, cu aerul solemn al unei întâlniri istorice. Pe ordinea de zi: marea reformă a statului. Aia care se tot promite de ani de zile și care, ca orice legendă urbană, există doar în povești și în comisii.
După întâlnirea de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, liderii s-au așezat la masă și au mai creat — surpriză! — o altă comisie. De data asta, pentru „analiza reducerii de posturi” din administrația publică. Se vorbește timid despre tăieri de 10-30% din personalul bugetar, dar deocamdată e doar o idee în stadiu de PowerPoint.
Realitatea e că, de la Revoluție încoace, statul român n-a fost niciodată mai gras și mai leneș. Și, de fiecare dată când vine vorba de „reforme”, se ajunge la aceeași poveste: niște funcționari plătiți regește ca să se adune în jurul unei mese și să decidă… că vor mai face o altă ședință săptămâna viitoare.
În tot acest timp, reformele reale s-au simțit doar la oamenii de rând. La pensionari, la micii întreprinzători, la cei care încă încearcă să muncească cinstit. S-au tăiat pensii, s-au crescut impozite, s-au sufocat afaceri și s-au omorât initiative.
Dar aparatul de stat — ăla care trăiește bine, din birouri calde, cu spor de cafea și cu bonus de aer respirabil — ăla a rămas neatins. De ce naiba nu încep reformele de acolo? Cu tăierea pensiilor speciale. Cu magistrații care ies la 45 de ani la pensie, cu indemnizații cât salariile a zece muncitori. Cu bugetarii care plimbă hârtii de la un birou la altul, doar ca să justifice existența altor hârtii.
Dar nu. Acolo e „delicat”. Se face „în etape”. „Prin dialog”. „În comisie”.
La oamenii simpli, în schimb, totul se aplică direct: taxe mai mari, prețuri crescute, controale peste controale.
Că doar contribuabilul nu are sindicate, nici consilieri, nici imunități. Contribuabilul doar plătește.
Așa arată „reforma statului” în 2025: o combinație de promisiuni sterile, comisii pline de bugetari și un popor tot mai obosit să audă aceleași texte reciclate.
