Instanța supremă anunță că Truică și-a întemeiat cererea de revizuire motivând că ”s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză”.
În primă instanță, Curtea de Apel Ploiești – care i-a respins cererea ca nefondată – a motivat că probele indicate de Remus Truică ca fiind noi erau cunoscute de către instanțele care l-au condamnat.
În dezacord cu argumentele Curții din Ploiești, instanța supremă a admis în principiu cererea lui Remus Truică, arătând că, ”în principiu, cererea de revizuire are la bază identificarea unor fapte și împrejurări noi, care nu au fost cunoscute sau analizate de instanțele anterioare, elemente care pot schimba perspectiva asupra cauzei, oferind posibilitatea de a reevalua probele și circumstanțele în care a fost pronunțată condamnarea”.
Instanța supremă subliniază că admiterea de principiu a cererii de revizuire nu echivalează cu soluționarea definitivă a cauzei.
Fost șef de cabinet a lui Adrian Năstase, Remus Truică a fost eliberat condiționat în data de 9 iulie 2024, după ce a executat jumătate din pedeapsa de 7 ani la care a fost condamnat în dosarul retrocedărilor frauduloase către Prințul Paul al României.
După ieșirea din închisoare, Remus Truică a dat în judecată statul român – Ministerul Finanțelor și Romsilva-Direcția Silvică Ilfov, contestând două încheieri de carte funciară. Procesele, care se află pe rolul judecătoriei Buftea, au legătură cu un alt litigiu pe care Truică îl are cu Romsilva din 2023, privind retrocedarea.
