Pentru guvernanți este esențială înțelegerea condițiilor reale din piață și acordarea de sprijin companiilor, mai ales în contextul incertitudinii politicilor fiscale și înrăutățirii contextului economic.
În fapt, există o diferență clară de abordare a statului în relațiile cu antreprenorii străini și cei români, autoritățiile fiind convinse că primii aduc plusul pe care românii nu sunt în stare să-l realizeze.
O concepție total greșită, drept dovadă că președintele Confederației Antreprenorilor și Investitorilor din România (CAIR), Cristian Erbașu, trage un semnal de alarmă: ”Părerea mea este că toate instituțiile care activează în România, fie de stat, fie private, fac parte din statul român, deci n-ar trebui să existe un mod diferit de abordare a celor două tipuri de capital. Dezvoltarea ambelor capitaluri contribuie la consolidarea și prosperitatea României.”
Erbașu a continuat: ”Între stat și antreprenori există diverse etape de colaborare, uneori mai strânse, alteori mai puțin strânse. Acum trecem printr-o perioadă în care dezbaterile dintre cele două părți sunt doar formale, statul cerând mai mult de la antreprenori pentru a menține un buget general cât de cât echilibrat.”
Acesta a identificat și cauzele actualei situații: ”Autoritățile contractante și contractorii activează prin contracte care, în general, au menirea să protejeze mai mult pe primele. Contractorii sunt mereu supuși presiunii, sunt obligați să respecte clauzele contractuale cu strictețe, însă, acest lucru nu se întâmplă mereu și în cazul autorității contractante. Acestea au la îndemână birocrația, o unealtă extrem, extrem de <parșivă>, cu ajutorul căreia le este foarte ușor să depășească linia abuzului în contractele pe care le derulează. În acest context, al unei birocrații extrem de performante, contractorii sunt de cele mai multe ori la limita supraviețuirii, iar dacă scad prioritățile statului în zona investițiilor, practic antreprenorii nu mai au nicio șansă.”
Sunt de notorietate cazurile unor de firme de construcții străine care iau lucrări de infrastructură având, la propriu, un laptop și 3 ingineri, care ulterior își externalizează profiturile și subcontractează la prețuri mult mai mici constructorilor români. Aceștia sunt asaltați de stat cu controale, amenzi, imposibilitatea de a obține credite, fiind astfel dezavantajați și aflându-se în imposibilitatea de a se dezvolta.
Pentru dezvoltarea țării, mediul antreprenorial românesc trebuie să fie promovat și susținut de clasa politică și de instituțiile statului român.
Statul ar putea să asigure condiții pentru creșterea competitivității firmelor locale, generând astfel creștere economică. Pentru aceasta, în primul rând este foarte important ca statul să și respecte corect obligațiile contractuale fără să se mai folosească de pârghiile oferite de birocrație, consideră Erbașu.
În al doilea rând, firmele care performează să fie susținute, pentru că acestea contribuie la progresul societății: ”De multe ori statul găsește de cuviință să-i preseze tocmai pe acei agenți economici care au susținut economia românească respectând contractele, plătind la timp taxele și impozitele conform legii româneșți, având angajați care la rândul lor plătesc taxe și impozite. Sunt însă agenți economici care nu respectă legea în mod voit și nu sunt deranjați, deși sunt sigur că autoritățile de control pot vedea cu ușurință multe astfel de ilegalități. De exemplu, nu pot înțelege de ce statul obligă companiile la plata obligațiilor, deși el are datorii către acestea, neacceptând compensarea acestor datorii reciproce”, a conchis președintele CAIR.
