În decembrie 2024, în România, rata şomajului la toate categoriile de vârstă era relativă mică, de 5,7% din populaţia activă, puţin sub media europeană de 5,8%, şi mult mai mică decât în ţări precum Spania (10,6%), Grecia (9,3%), Finlanda (8,7%), Suedia (8,6%) sau Estonia (7,8%). La polul opus, o rată a şomajului mai mică regăsim în ţări ca Cehia (2,6%), Polonia (2,7%) şi Malta (3%.).
Situaţia este însă diferită în rândul tinerilor sub 25 de ani, unde România ocupă primul loc din UE în decembrie 2024, cu o rată a şomajului de 26,3%, fiind urmată de ţări unde şomajul este în general ridicat, precum Spania (25,2%), Suedia (23,5%) sau Grecia (22,5%), media UE a şomajului în rândul tinerilor fiind de 14,6%. Ungaria se situează imediat sub media UE, cu 14,4% din tinerii activi fiind şomeri, iar Bulgaria cu 9,6%, potrivit studiului.
România a avut mai tot timpul o rată ridicată a şomajului în rândul tinerilor, depăşind media UE încă din 2007, în momentul aderării. Totuşi, este pentru prima dată când România este pe prima poziție, ţările cel mai grav afectate de şomajul tinerilor fiind în general Spania, Grecia, şi Italia, dar unde situaţia tinerilor s-a ameliorat progresiv.
Cifrele arată că este nevoie de o politică socială şi economică la nivel naţional special dedicată tinerilor, care să vizeze atât problemele de abandon şcolar şi de calitate a învăţământului, cât şi problemele de competenţe şi ”angajabilitate”.
De asemenea, programa şcolară trebuie adaptată la nevoile pieţei muncii, iar în paralel este nevoie şi de o campanie de comunicare publică pentru a combate reticenţa angajatorilor de a recruta tineri sub 25 de ani.
