Potrivit BNS, numărul de salariați ar putea crește cu până la 30%, ajungând la 7,44 milioane, prin integrarea lucrătorilor din economia nedeclarată, ceea ce ar contribui la reducerea sub-ocupării forței de muncă și, în mod evident, la estomparea impactului excesiv al impozitelor pe muncă.
”Dacă un milion de persoane care activează în munca nedeclarată ar intra în sistemul de impozitare, s-ar înregistra un plus de 18,7 miliarde de lei în bugetul de stat anual, ceea ce ar permite o reducere a contribuțiilor sociale, cu efecte pozitive asupra economiei”, se arată în studiul respectiv.
Studiul subliniază că sarcina fiscală generală a muncii, care este ridicată și afectează în special salariile mici, este un factor ce încurajează munca nedeclarată.
De asemenea, distorsiunile din sistemul fiscal, cum ar fi deducerea suplimentară de 300 de lei, pot genera inechități semnificative. O provocare majoră pentru România este definirea unui ”venit salarial mare”, având în vedere aglomerarea salariilor mici și distorsiunile de pe piața muncii.
În final, studiul sugerează că alternativele fiscale la contractele individuale de muncă sunt adesea mai favorabile, ceea ce impune o reevaluare a sistemului de impozitare pentru a sprijini o piață a muncii mai echitabilă și mai eficientă.
