Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat, joi, prin vocea președintelui Anamaria Gavrilă, că listele cu semnăturile celor 161 de parlamentari au fost depuse la Secretariatul General al Camerei Deputaților. Pentru declanșarea acestei proceduri, erau necesare 155 de semnături, adică o treime din numărul total al deputașilor și senatorilor.
Propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Klaus Werner Iohannis este o iniţiativă menită să susţină reluarea Turului doi al alegerilor prezidenţiale şi restabilirea unui parcurs democratic al României,se arată într-un comunicat al POT, partidul care a demarat acest demers.
Pentru ca această inițiativă a POT să aibă sorți de izbândă este necesar votul majorității deputaților și senatorilor, adică 234, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da explicații parlamentului pentru faptele care i se impusă și care au generat situația.
Și Lasconi îl vrea plecat, dar USR nu susține inițiativa
La rândul său, în pregătirea campaniei electorale, președintele USR, Elena Lasconi, îl acuză pe Klaus Iohannis că se agață de putere, cu ajutorul tandemului PSD-PNL, actualul primar din Câmpulung Muscel fiind, de asemenea, o contestatară a deciziei CCR de anulare a alegerilor.
”Klaus Iohannis este un chiriaș ilegal la Cotroceni. Cu fiecare zi în care continuă să fie la butoane Iohannis și tandemul PSD-PNL, tensiunile din societatea românească devin și mai accentuate. Nu avem nicio demisie la vârful instituțiilor statului și nicio decizie politică majoră! Dacă a fost ceva așa de grav încât să fie «șterse» voturile a circa 9,4 milioane de oameni, de ce mai sunt încă în funcție cei care aveau obligația să vadă și să ia măsurile necesare? În frunte cu Iohannis”, a declarat Lasconi.
Cu toate acestea, până la acest moment, niciun parlamentar USR nu a semnat cererea de suspendare a lui Iohannis, iar USR nu pare să se alieze cu POT, AUR și SOS în acest demers, indiferent cât de mult își dorește Lasconi ca Iohannis să plece de la Cotroceni.
Kelemen Hunor: ”Iohannis trebuia să se retragă din decembrie”
Președintele UDMR, Kelemn Hunor, a dat dovadă de mult tact când a fost întrebat despre situația legată de suspendarea lui Klaus Iohannis, liderul UDMR considerând că toată lumea ar fi avut de câștigat dacă actualul președinte ar fi renunțat de bună voie la funcție.
”Putea să facă un pas înapoi foarte frumos și să îl lase pe Ilie Bolojan, trebuia să se retragă din decembrie. Gestul său ar fi fost benefic pentru România și ar fi redus semnificativ tensiunile acumulate. Ne-ar fi ajutat pe toți”, a precizat Kelemen Hunor, care a dat de înțeles că nici UDMR nu va susține inițiativa POT.
Traian Băsescu a fost și n-a fost supendat
În istoria recentă, fostul președinte Traian Băsescu a fost suspendat din funcție în două rânduri. Prima dată în 2007, la demersul PSD, pe fondul conflictului deschis dintre şeful statului şi prim-ministrul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu. Referendumul care a urmat în luna mai i-a dat câștig de cauză lui Băsescu, care a rămas în funcție după ce 74% dintre votanți l-au susținut, dintr-un total de peste 8 milioane de români prezenți la urne.
A doua suspendare a lui Băsescu, de aceasta dată la cererea USL, a avut loc în 2012 și a fost precedată de trei zile în care PSD şi PNL, care formau împreună Uniunea Social-Liberală, şi-au impus voinţa în Parlament.
La iulie 2012, Curtea Constituțională a decis în unanimitate că referendumul de demitere este valid ”în măsura în care se asigură participarea la vot a cel puțin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”.
Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridica atunci la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24% din români. 87,52%, adică 7.403.836, au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11,15%, echivalentul a 943.375 persoane, au votat NU, fiind contra demiterii președintelui. (În 2009, Traian Băsescu fusese reales președinte cu 5.277.068 voturi, adică cu 2.236.768 mai puține voturi decât cele valide pentru demitere).
La data de 21 august 2012, Curtea Constituțională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar.
