Măsurile prin care economia românescă poate fi sprijinită pentru a nu intra în colaps sunt așteptate de la Guvern. Datele arată că viitorul Guvern va prelua o situație economică grea: un deficit bugetar care ar putea depăși 8% din PIB până pe 31 decembrie, dobânzi la împrumuturile făcute de stat ce au bătut recordul în UE și fonduri europene suspendate parțial.
În acest moment, guvernul în funcție nu poate face Legea Bugetului pentru anul viitor. Cum noul Parlament nu s-a adunat încă, nu e clară majoritatea parlamentară, iar de această majoritate depid mai multe capitole bugetare. Fără bugetul național, primăriile nu-și pot pregăti propriile bugete, iar cetățenii vor resimți asta imediat.
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, admit că situația economică s-a agravat din cauza instabilității politice.
- Deficitele uriașe duc la dependența României de împrumuturi de la finanțatori. Asta înseamnă că România va fi obligată să se împrumute masiv în continuare, pentru a plăti deficitele, alte cheltuieli și pentru a face investiții.
Conform specialiștilor, se estimează că deficitul bugetar va ajunge la 9% până la sfârșitul anului.
Ce este deficitul bugetar
Deficitul bugetar este un indicator macroeconomic care se înregistrează când cheltuielile Guvernului dintr-un an depășesc veniturile. El se calculează ca procent din Produsul Intern Brut.
Deficitul apare de regulă atunci când cheltuielile guvernamentale, precum cele cu asigurările sociale, salariile, investițiile etc., cresc mai mult decât veniturile dintr-un an ale Executivului.
Procedura de deficit excesiv poate fi declanșată în cazul în care o țară membră UE are un deficit bugetar care depășește 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB, arată Comisia Europeană.
Pe de altă parte, datoria publică a României a trecut de 52% din PIB în această toamnă.
Comisia Europeană anticipează că în 2025 datoria publică a României va crește la 56% din PIB, iar în 2026, ea ar putea atinge pragul critic de 60%.
La fel, deficitul bugetar se va menține la 8% în 2025, precum și în 2026, anticipează Guvernul Uniunii.
- Dobânda la împrumuturile României, record în Uniune
În acest moment, România își finanțează deficitele din împrumuturi interne și externe. Pe 29 noiembrie, Ministerul de Finanțe a vândut, pe piața internă și externă, titluri de stat cu scadență la zece ani, cu o dobândă de 7,45%, arată datele oficiale, iar luni, 2 decembrie, dobânda pentru acest tip de tranzacție a ajuns la 7,39%.
- Inflația anticipată la aproape 5% la finalul lui 2024
Banca Națională a României anticipează o inflație de 4,9% la finalul acestui an, iar pentru 2025 de 3,5%
Prețurile la energie ar putea avea o influență majoră în creșterea inflației anul viitor.
Comisia Europeană a prognozat în noiembrie că România va încheia 2024 cu o inflație de 6% și că în 2025, acest indicator va ajunge la 4.
- Produsul intern brut, miza însănătoșirii economiei
În 2024, produsul intern brut al României va ajunge la aproape 360 de miliarde de euro.
Viitorul guvern al României va avea o sarcină dificilă: Să crească PIB ul României fără să majoreze taxe. Asta ar însemna reducerea evaziunii fiscale și creerea unor condiții pentru profituri mai mari.
Creșterea economică a României pentru 2024 fost revizuită de Comisia Europeană în scădere, la doar 1 la sută.
- Cursul valutar poate depăși 5 leu pentru un euro
„Cursul valutar este stâlpul economiei, pe el ne bazăm în momentul de față”, spune Adrian Vasilescu.
Surse economice spun că prețul unui euro va depăși 5 lei în următoarea perioadă. Dar acest lucru nu ar fi un lucru atât de grav atâta vreme cât euro nu va crește spectaculos în raport cu moneda românească, ținând seama și de faptul că leul este de câțiva ani în jur de o cincime dintr-un euro.
Sursa: Europa libera
